GHID DE REALIZARE A LUCRARII METODICO-ȘTIINȚIFICE PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Unversitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Departamentul pentru Pregatirea Persoanlului Didactic

GHID DE REALIZARE

A LUCRARII METODICO-ȘTIINȚIFICE

PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Introducere

Prezentul ghid descrie exigentele in legatura cu elaborarea unei lucrarii metodico-științifice pentru obținerea gradului didactic I. Scopul acestui ghid este de a oferi informatii complete in vederea indeplinirii criteriilor minimale de valoare academica si reflecta pozitia Departamentului pentru Pregatirea Persoanlului Didactic.

Ghidul este un document de lucru care se adreseaza:

a. profesorilor, indiferent de specializare, care doresc sa obțina gradul didactic I, cu informatii complete privind modul de realizare a lucrarii metodico-științifice;

b. profesorilor coordonatori, ca instrument de indrumare unitara si sistematica a candidatilor;

c. comisiilor de examinare pentru acordarea gradului didactic I, ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare.

Obiectivul lucrarii metodico-științifice

Lucrarea metodico-științifica pentru obținerea gradului didactic I are drept obiectiv esential punerea in evidenta a capacitatii profesorului de a elabora și prezenta in mod independent o lucrare academica cu semnificatie stiintifica, pe baza metodelor specifice psihopedagogiei și didacticii specialitații (metodicii).

Lucrarea metodico-stiintifica trebuie sa prezinte contribuții ale candidatului la perfecționarea activitații instructiv- educative, cercetari personale privind procesul instructiv- educativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condițiile concrete in care iți desfașoara activitatea , experimentarea unor noi tehnici de lucru cu elevii, extinderea unor experiențe care au condus la rezultate calitativ superioare in procesul formarii elevilor etc.

Tipuri de cercetare pedagogica

Lucrarea metodico-științifica poate fi elaborata intr-una din urmatoarele categorii:

Cercetare fundamentala (teoretica)

Cerințe fundamentale: relevanta temei (de preferat teme de actualitate majora in educație, care suscita opinii variate, controversate), amplitudine bibliografica (acces la referinte majore, numeroase, consistente), capacitate de raportare critica la sursele teoretice si de promovare a unei viziuni proprii asupra temei tratate, sustinerea unui punct de vedere sau deschiderea unei directii de dezbatere semnificative in raport cu tema abordata.

Sugestii tematice: raportul dintre ereditate și mediu in formarea individului; formarea gandirii interdisciplinare/transdisciplinare; dezvolarea gandirii critice/creative/reflexive in procesul de invațamant etc.

Cercetare aplicativa (orientata/aplicativa propriu-zisa/operaționala)

Cerințe fundamentale: tema relevanta sub aspectul finalitatii practice, analiza critica a solutiilor existente, metoda de cercetare consistenta, relevanta si semnificativa sub aspectul potentialului de a identifica solutii aplicative, operationalizare adecvata a constructelor științifice, metode viabile de masurare si analiza a datelor cercetarii, controlul erorilor, analiza critica a solutiei aplicative propuse pe baza cercetarii.

Sugestii tematice: eficientizarea metodologiei didactice; proiectarea, experimentarea și realizarea de mijloace de invațamant; diversificarea modalitaților de evaluare a elevilor; variante de organizare a practicii elevilor/studenților;

Cercetari de metaanaliza

Cerințe fundamentale: includerea unui numar suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectiva, criterii adecvate de includere-excludere in studiu, procedura adecvata de analiza, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depasesc simpla aditionare a concluziilor unor cercetari diferite.

Sugestii tematice: stil de invațare/de predare; stil rezolutiv; invațare prin cooperare; comunicarea didactica; competența didactica; disciplina școlara etc.

Cercetare calitativa

Cerințe fundamentale: tema sa fie abordabila numai prin metode calitative, definirea clara a temei, definirea riguroasa a metodei si aplicarea ei sistematica, sa contina datele necesare unei eventuale replicari a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.

Sugestii tematice: evaluarea curriculum-ului școlar; atitudinea elevului fața de evaluarea didactica; invațarea bazata pe problem; invațarea bazata pe proiect; valențele formative ale portofoliului etc.

Cercetarea constatativa

Cerințe fundamentale: descrierea amanunțita a unei situații, activitați instructive-educative, a factorilor și implicațiilor acestora intr-un anumit proces.

Sugestii tematice: elaborarea, realizarea și evalurea unui opțional; instruirea problematizata; elaborarea unei monografii;

Cercetarea ameliorativa

Cerințe fundamentale verificarea eficienței unor inovații, ameliorari ale randamentului activitații instructive-educative, in diverse problem pedagogice (plan și programe, metode de predare-invațare și de evaluare a progresului școlar, manual școlare și mijloace de invațamant, consiliere și oreintare școlara și profesionala etc.)

Nu exista o ierarhie valorica a tipurilor tematice, oricare dintre ele permitand obtinerea notei maxime, in conditiile respectarii riguroase a conditiilor fundamentale precizate, dar si a celor de detaliu, descrise in ghidurile metodologie.

Rolul profesorului coordonator

Lucrarea metodico-științifica este o lucrare personala a carei responsabilitate revine candidatului. Profesorul coordonator asista si sustine candidatul, fara a aduce atingere principiului lucrului individual.

Candidatul poate apela si la alte persoane (profesori, psihologi, consilieri etc.) in sprijinul realizarii lucrarii. In acest caz, contributia acestora va fi mentionata in partea introductiva, la "Multumiri".

Activitati permise profesorului coordonator: sugestii in legatura cu alegerea si definirea temei; impunerea unor etape obligatorii si a unor momente de evaluare a progresului in realizarea lucrarii; sugestii cu privire la organizarea si realizarea cercetarii sau studiului; sugestii privind orientarile teoretice si metodologice; discutii pe teme ridicate de candidat si raspunsuri la intrebarile acestuia; observatii critice si recomandari de corectie; sugestii bibliografice.

Activitati nepermise profesorului coordonator: impunerea unor idei sau solutii, impotriva celor preferate in mod explicit de candidat; efectuarea in locul candidatului a unor activitati legate de realizarea temei.

La finalizarea lucrarii, profesorul coordonator analizeaza continutul acesteia, precum si masura in care respecta cerințele impuse prin prezentul Ghid, dupa care intocmeste un referat de evaluare, in conformitate cu specificatiile de la cap. 4.

Referatul de evaluare este un document indispensabil pentru acceptarea si sustinerea lucrarii metodico-științifice.

2. Structura lucrarii metodico-științifice

Aspectele mentionate la acest capitol al ghidului sunt obligatorii. Masura si modul in care acestea sunt respectate vor face obiectul evaluarii, atat din partea profesorului coordonator cat si al comisiei de acordare a gradului didactic I, urmand a se reflecta direct in nota. Unele componente vor fi mentionate ca optionale, ele putand lipsi, in functie de preferinta autorului sau de natura lucrarii. In acest caz, ordinea celorlalte componente nu se va modifica.

Lucrarea metodico-stiintifica trebuie sa cuprinda aproximativ 2/3 din intreg - parte aplicativa, experimentala, metodica și cel mult 1/3 fundamentare științifica.

Structura lucrarii metodico-științifice are o parte introductiva, lucrarea propriu-zisa si o parte finala.

Partea introductiva:

a) Pagina exterioara de titlu contine:

Universitatea "Lucian Blaga"din Sibiu

Departamentul pentru Pregatirea Persoanlului Didactic

titlul lucrarii

nivelul de susținere a lucrarii: obținerea gradului didactic I

numele autorului, identic cu cel inscris in cartea de identitate (sub forma: "prenumele NUMELE")

anul realizarii

b) Pagina interioara de titlu contine aceleasi elemente ca si cea exterioara, cu precizarea ca aici se va inscrie, mai jos decat numele autorului si pe partea dreapta a paginii, numele profesorului coordonator (cu titlul didactic si gradul stiintific).

c) Pagina de dedicatii si multumiri (optional)

d) Cuprinsul

pe primul nivel: introducerea, capitolele, lista de referinte bibliografice si anexele, numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 etc.);

capitolele vor fi dezvoltate in cuprins pe doua sau, optional, pe trei niveluri, marcate cu 1.1, 1.2, 1.3, 2.1 s.a.m.d.

toate intrarile din cuprins vor avea mentionata paginatia corespunzatoare din text.

lista tabelelor (optional)

lista figurilor, graficelor, diagramelor si schemelor (optional)

lista abrevierilor (optional)

Textul propriu-zis al lucrarii

Textul lucrarii va fi compus din introducere, capitole și concluzii

a) Introducere

In introducere se va face o prezentare succinta a motivatiei alegerii temei, a importantei acesteia in domeniul psihopedagogic, a obiectivelor lucrarii si, eventual, a celor mai semnificative probleme sau dificultati care au trebuit depasite in realizarea ei. Introducerea va avea, de regula, doua sau trei pagini.

b) Capitolele lucrarii

In principiu, lucrarile care se bazeaza pe cercetari vor avea urmatoarele capitole, numerotate cu cifre arabe:

Capitolul 1. Cadrul teoretic

Capitolul teoretic cuprinde o trecere in revista a literaturii de specialitate dedicate temei studiate. Se va urmari o prezentare in egala masura completa, dar si sintetica, acordandu-se importanta surselor celor mai relevante, pe de o parte, si celor mai recente, pe de alta parte. Se recomanda utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentarii, care poate fi de natura tematica sau temporala. Se va acorda atentie aspectelor controversate, in raport cu care candidatul poate manifesta o evaluare critica.

Selectia si analiza surselor teoretice se va face in asa fel incat sa sustina procesul de elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetari. Este important demonstrarea din partea candidatului a capacitații de a integra diverse contributii teoretice in unitati tematice cu privire la subiectul studiat si de a se raporta critic, independent, la acestea.

Posibile capcane

referinte bibliografice sumare, inconsistente;

atitudine "pasiva", expozitiva si necritica asupra literaturii de specialitate;

prezentare nesistematica, lipsita de coerenta si fara scoaterea in evidenta a aspectelor care sustin formularea ipotezelor cercetarii.

Aceasta parte acopera aproximativ 1/3 din conținutul lucrarii!

Capitolul 2. Obiectivele și metodologia cercetarii

Sub aspect metodologic, lucrarea trebuie sa respecte structura unei abordari stiintifice, asa cum a fost ea prezentata in cadrul disciplinelor studiate. Precizarile de mai jos se refera la lucrarile ale caror teme presupun efectuarea unor cercetari. Generic, aceasta structura este urmatoarea:

a. Formularea explicita, coerenta a obiectivelor sau intrebarilor cercetarii.

Posibile capcane

absenta unor obiective clare sau a unor intrebari explicite, carora cercetarea trebuie sa le gaseasca un raspuns.

b. Formularea explicita a ipotezei/lor cercetarii

Posibile capcane

ipoteze improprii, care nu au legatura cu obiectivele sau intrebarile cercetarii (practic, ipotezele unei cercetari nu trebuie sa fie altceva decat raspunsurile pe care le avanseaza cercetatorul la aceste intrebari, pe baza literaturii de specialitate si a propriilor estimari);

ipoteze generale, care nu fac referire la variabile masurabile, care sa poata fi testate statistic;

ipoteze care sugereaza relatia cauzala intre variabile ("determina", "influenteaza" etc.), atunci cand acestea nu sunt masurate in context experimental;

ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de doua variabile, in timp de procedura de testare statistica include numai doua variabile;

formularea ipotezelor de nul, alaturi de ipotezele statistice, ceea ce incarca in mod inutil textul (este subinteles faptul ca ipotezele de nul sunt negatiile ipotezelor cercetarii);

ipoteze carora nu le corespunde o testare statistica adecvata;

enuntarea unor ipoteze care nu preced, ci urmeaza unei proceduri de testare statistica.

c. Prezentarea modelului cercetarii. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercetarii; descrierea esantionului (mod de constituire, criterii de includere sau de excludere, marime, populatie de referinta).

Posibile capcane

omiterea prezentarii variabilelor;

prezentare confuza a variabilelor, fara identificarea explicita a variabilelor dependente si a celor independente;

omiterea prezentarii modului de constituire a esantionului.

d. Descrierea metodelor de investigatie. Instrumentele utilizate in recoltarea datelor vor fi descrise in mod adecvat. Daca este vorba de teste "clasice", bine cunoscute, se va face referire la referintele care le sustin din punct de vedere teoretic si practic-aplicativ. Daca este vorba de instrumente realizate de autorul lucrarii, se va dedica un spatiu corespunzator descrierii procesului de constructie si testare a calitatilor psihometrice ale acestuia (analiza de itemi, consistenta interna, validitate de construct).

Posibile capcane

utilizarea unor instrumente de investigare ale caror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute;

omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul lucrarii.

e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercetari sunt puternic influentate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate, ci si de modul in care se desfasoara aplicarea lor. O prezentare succinta a procedurii de investigare (modul de relationare cu subiectii, aspecte de organizare a investigatiei etc.), are darul de a intari increderea in calitatea datelor recoltate.

Posibile capcane

ignorarea importantei si, implicit, a prezentarii aspectelor procedurale.

Capitolul 3. Rezultatele cercetarii

Capitolul dedicat prezentarii rezultatelor valorifica in mod sistematic, clar si inteligibil datele obtinute, in sprijinul testarii ipotezelor cercetarii. Din acest punct de vedere, se vor avea in vedere:

a. Prezentarea si analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe doua niveluri: analiza statistica descriptiva (prin indicatori adecvati scalei de masurare a variabilelor) si testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecarei ipoteze, naturii si caracteristicilor variabilelor). In principiu, rezultatele trebuie sa acopere cerintele modelului cercetarii si sa vizeze in mod direct si explicit ipotezele acesteia. Tabelele si figurile vor fi incluse in acest capitol numai in masura in care sunt cu adevarat justificate.

Posibile capcane

abuzul de grafice (este recomandabil sa se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor relatii intre variabile si nu pentru reprezentarea unor variabile individuale; atunci reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesara, se va apela de preferinta, la modalitati moderne - box-plot, stem and leaf[1], in locul histogramelor);

grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificila intelegerea lucrarii;

tabele excesiv incarcate cu cifre, care fac dificila intelegerea acestora;

abuzul de statistica, prin utilizarea unor prelucrari nejustificate sau prin testarea aceleiasi ipoteze cu mai multe teste statistice;

teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relatiei dintre variabile;

plasarea rezultatelor la testele statistice in sectiunea Anexe (rezultatele se introduc in text, acolo unde se si discuta semnificatia lor psihopedagogica);

prezentarea incorecta a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai valoarea lui p, fara valoarea testului (se vor respecta recomandarile specifice pentru prezentarea rezultatelor fiecarui test statistic in parte, asa cum sunt prezentate in cursul de specialitate);

exces de zecimale (in mod obisnuit, doua zecimale sunt suficiente pentru majoritatea indicatorilor statistici);

exces de valori numerice, prin preluarea nejustificata a tuturor datelor afisate de programele statistice, desi cele mai multe nu prezinta un interes direct si nici nu sunt intelese de candidat;

absenta unor etichetari adecvate a valorilor, fapt care face dificila intelegerea rezultatelor; adesea, datele sunt preluate impreuna cu texte in limba engleza, emise de programele de prelucrare;

b. Interpretarea psihopedagogica a rezultatelor, care inseamna "traducerea" rezultatelor statistice in concluzii cu semnificatie psihopedagogica. Se vor sublinia relatiile dintre rezultatele proprii si cele raportate in literatura de specialitate.

Posibile capcane

prezentarea doar a rezultatelor numerice si a semnificatiei statistice, fara a se discuta sensul psihopedagogic al acestora;

prejudecata dupa care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea ipotezei de nul reprezinta un punct negativ al lucrarii (in realitate, daca modelul de cercetare a fost bine realizat si corect aplicat, o infirmare statistica a ipotezei poate fi foarte semnificativa din punct de vedere psihopedagogic, iar autorul trebuie sa fie pregatit pentru a surprinde sensul acestui rezultat);

c) Concluzii

Concluziile cuprind o sumara reluare a obiectivelor si motivatiei cercetarii, urmate de sinteza rezultatelor obtinute si a semnificatiei acestora in contextul literaturii dedicate temei analizate.

Se pot face aprecieri cu privire la dificultati intampinate pe parcursul cercetarii, eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate in viitor, precum si deschideri catre alte directii de cercetare legate de subiectul respectiv.

Concluziile trebuie sa contina un paragraf distinct dedicat "contributiei personale", in care vor fi mentionate cele mai relevante aspecte care au constituit contributia individuala la realizarea temei. Daca este cazul, se va include si un paragraf in care se vor mentiona "contributii originale", acele aspecte care reprezinta o noutate in raport cu tema studiata.

Observatii:

Precizarile de mai sus se refera la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regula, cele mai frecvente.

In functie de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai putine.

Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta continutul mentionat anterior.

Aceasta parte acopera aproximativ 2/3 din conținutul lucrarii!

Partea finala

In partea finala a lucrarii vor fi puse, in ordine, bibliografia și anexele.

a) Bibliografia

Lista referintelor bibliografice ilustreaza volumul si calitatea documentarii teoretice a autorului si este una dintre componentele importante ale lucrarii. Ea este, de asemenea, expresia atitudinii etice in raport cu sursele de informare utilizate.

Crearea unei liste de referinte se supune catorva reguli de baza:

citarea tuturor surselor, indiferent de natura lor primara (surse scrise de orice natura, surse electronice sau internet, surse orale etc.);

toate sursele citate in textul lucrarii trebuie sa se regaseasca in lista de referinte;

toti autorii din lista de referinte trebuie sa fie citati in text;

utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot parcursul lucrarii.

Mediul academic si publicistic promoveaza reguli foarte stricte in ceea ce priveste formatul de citare a surselor. Nu exista un standard universal, dar unul dintre cele mai raspandite, nu doar in mediul psihopedagogic, este cel promovat de APA (American Psychological Association).

Cateva reguli generale ale formatului de citare:

in text, citarea se face prin numele autorului urmat de anul publicarii lucrarii: 'text (nume de familie, anul).', 'nume de familie (anul) nota ca .' sau ' in anul , nume de familie, spunea ca '.;

se utilizeaza un singur stil de citare pe tot parcursul lucrarii;

preluarea identica a unui fraze va fi citata cu indicarea paginii din sursa utilizata: "text citat" (Ionescu, 2004, p. 125);

in cazul in care sunt mai mult de trei autori, in text se va trece numai numele primului, urmat de expresia et al. (in lista de referinte se vor scrie numele tuturor);

la citarea indirecta, se va scrie numele autorului si anul publicarii, urmate de expresia cit in., dupa care se pune sursa directa: " text Popescu (2003), cit in. Ionescu (2004)";

citarile multiple din paranteza sunt asezate in ordine alfabetica si separate prin ';' urmat de un spatiu, ca in exemplul urmator: 'text (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zamfirescu, 1980).

in text nu se utilizeaza decat numele autorilor;

in lista de referinte prenumele autorilor poate fi limitat la initiale.

titlul revistei, al cartii din care este citat un articol sau o sectiune, titlul comunicarii stiintifice la un congres se vor scrie cu litere italic;

la citarea unui articol de revista sau sectiune de volum, in lista de referinte se vor trece si paginile (sau, cel putin, pagina de inceput).

pentru sursele preluate de pe internet, se vor nota adresa si data la care au fost accesate.

lista de referinte va fi ordonata alfabetic, cu indentarea liniei a doua si a celor urmatoare (daca exista), conform modelelor de mai jos.

Exemplificari:

Munteanu, D., Petre, A. (2007), Contabilitate financiara, Editura Mirton, Timișoara

Ahrons, C. R., Rodgers, R. H. (1987). Divorced families: a multidisciplinary developmental view. New York: W.W. Norton.

Banderet, L. E., Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military Performance. In R. Gal, A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of Military Psychology: John Wiley&Sons Ltd.

Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP Conference, Warsaw.

Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk, https:pavlov.psyc.queensu.catargetindex.html, accesat la 25.05.2000 

b) Anexe (daca este cazul)

In anexe se introduc informatii care nu sunt imediat necesare in textul lucrarii pentru ca aceasta sa fie inteleasa sau care, daca ar fi fost introduse in text, ar fi indepartat cititorul de la cursivitatea ideilor. Aici se pot pune chestionarele utilizate (daca sunt realizate de autor si daca doreste acest lucru), ilustratii sau tabele suplimentare, diverse prelucrari statistice, daca sunt utile celor interesati de analize suplimentare, precum si orice materiale sunt considerate relevante pentru tema.

Se va avea in vedere ca numarul de pagini al anexelor sa nu fie excesiv.

Exigente de editare

Lucrarea va fi editata pe computer si tiparita la imprimanta, intr-o forma care trebuie sa respecte urmatorul set de criterii:

Formatul de pagina: A4, scrisa numai pe o fata

Margini: sus/jos=2.5 cm, stanga=3.5 cm, dreapta=2,5 cm

Tipul fontului: Times New Roman, cu diacritice romanesti

Marimea fontului: 12

Spatiere: 1 linie

Numerotare pagini: jos, la mijlocul paginii

Titlurile capitolelor, cu majuscule si pe pagina noua

Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, in continuarea textului, la doua linii distanta, cu litere bold

Forma de prezentare: legata cu arc sau copertata

Numar de copii: doua, unul la secretariat, al doilea la profesorul coordonator

Nu este impusa o marime standard a lucrarii. Orientativ, aceasta poate avea intre 100 si 150 de pagini. Numarul de pagini in sine, nu reprezinta un criteriu de acordare a notei.

Recomandari ortografice și stilistice

inainte de , . ! ? : ; , precum și intre paranteze si cuvinte nu se lasa spatiu liber;

inainte de etc. nu se pune virgula;

lucrarea va fi scrisa in stil impersonal (nu se va utiliza persoana I);

se va folosi un limbaj simplu si clar;

informatiile vor fi comunicate intr-o maniera directa si inteligibila, intr-o structurare logica si coerenta;

se va acorda atentie eliminarii greselilor gramaticale si de editare.

Exigente etice

Elaborarea lucrarii metodico-științifice trebuie sa respecte standardele privind etica in cercetarea stiintifica, stipulate prin Codul General de Eitca in Cercetarea stiintifica, elaborat in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.57 din 16 august 2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica.

Principiile fundamentale ale cercetarii stiintifice (Resnik, D., 2005):

Onestitatea stiintifica: sa nu comiti frauda in stiinta (a fabrica, a distruge, a reprezenta gresit, a falsifica date etc.).

Atentia: incearca sa eviti erorile care apar din neglijenta, pe toate planurile cercetarii stiintifice.

Libertatea intelectuala: oamenilor de stiinta ar trebui sa li se permita urmarirea unor idei noi si critica celor vechi. Ei ar trebui sa fie liberi sa cerceteze ceea ce li se pare interesant.

Deschiderea: sa permiti altora sa-ti vada rezultatele (impartasirea de date, de rezultate, metode, teorii, echipament etc.) muncii si sa fii deschis in a primi critici.

Principiul increderii: nu plagia munca altor oameni de stiinta si recunoaste contributiile altora, acolo unde este cazul.

Principiul responsabilitatii publice: fa cunoscute rezultatele cercetarii in mass-media (cercetarea are importanta pentru crearea fericirii umane).

Lucrarea trebuie sa reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi mentionate in lista de referinte. Contributiile de sprijin din partea altor persoane sau institutii vor fi mentionate la "Multumiri".

Plagiatul reprezinta un act contrar conduitei academice care este tratat in conformitate cu prevederile cap. 4 din prezentul ghid. Prin plagiat se intelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fara mentionarea sursei. Reprezinta plagiat si preluarea fara citare a figurilor, tabelelor si schemelor.

3. Recomandari practice

Se recomanda ca tema sa fie aleasa intr-un domeniu al activitații educaționale pentru care autorul are un interes real. Inainte de a fixa titlul lucrarii, va fi consultata literatura de specialitate.

Se recomanda dezvoltarea unui proiect stiintific sau lucrari de cercetare realizata pe parcursul studiilor universitare, abordate in cercetari anterioare prilejuite de licența sau, eventual, dizertație la master.

Nu este suficient ca o tema sa fie atractiva sau interesanta, daca ea nu rezoneaza cu personalitatea autorului sau daca nu sunt evaluate corect resursele necesare si cele disponibile (metodologie utilizabila, constituirea esantionului, etc.).

O tema confuz definita, lipsita de obiective si ipoteze clare, nu permite o abordare metodologica eficienta si devine foarte greu de finalizat.

In ceea ce privește stabilirea esantionului de cercetare, specialiștii apreciaza ca esantioanele de cercetare pot avea orice marime, cu conditia aplicarii testelor statistice adecvate. Totusi, desi esantioanele mai mari de 30 de subiecti sunt considerate, din punct de vedere statistic, suficiente, rezultatele obtinute pe un numar mic de subiecti sunt putin stabile si generalizabile. Recomandarile uzuale cu privire la volumul esantioanelor de cercetare considera: "insuficiente" esantioanele mai mici de 100 de subiecti, "suficiente" esantioanele cuprinse intre 100 si 199 de subiecti si "bune" esantioanele formate din 200 de subiecti sau mai multi.

Se recomanda respectarea etapelor de cercetare pedagogic: pretestare, testarea propriu-zisa și posttestarea. Timpul disponibil este una dintre resursele cele mai presante. Cele mai multe greseli si compromisuri deriva din limitarile temporale. Pentru redactarea unei lucrari de calitate sunt necesare multe luni de lucru intens. Aspectele pregatitoare (studiul bibliografiei generale, alegerea titlului, evaluarea resurselor necesare) ar trebui incepute cu pana la un an inainte de termenul de o predare. Planificarea activitatilor ar trebui sa lase un timp de cel putin o luna pentru analiza datelor de cercetare si finalizarea lucrarii. Lucrul la capitolele teoretice se poate desfasura in paralel cu cercetarea.

Ori de cate ori apar dificultati se va apela imediat la profesorul coordonator.

4. Evaluare

Elaborarea lucrarii metodico-științifice este rezultatul muncii individuale a candidatului, caruia ii revine intreaga responsabilitate pentru continutul si forma acesteia. In realizarea ei, candidatul trebuie sa respecte cerintele obligatorii mentionate mai sus, sa urmeze orientarile si recomandarile din prezentul ghid.

In mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evaluarii lucrarii pentru obținerea gradului didactic I este contributia personala. Prin contributie personala se intelege volumul, complexitatea si calitatea activitatii individuale desfasurate pentru realizarea temei, sub toate aspectele care o compun. Profesorul-candidat trebuie sa fie capabil sa explice toate aspectele teoretice si practice care fac parte din lucrare. In caz contrar, se va aprecia ca acestea nu reprezinta contribuția sa personala.

Originalitatea si noutatea sunt indicatori de valoare si vor fi apreciați ca atare, deoarece la acest nivel este valorizata competența didactice dobandita pe parcursul carierei. Competența didactiva vizeaza atat cunoștințele teoretice (generale și de specialitate), abilitațile metodice (teoretice, operaționale și creative), precum și experiența de comunicare și relaționare cu elevii.

In Metodologia de formare continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, aprobat de M.E.C. prin ordinul nr. 3770/19.05.1998, in Anexa 10 sunt prezentate criteriile de elaborare și evaluare a lucrarii metodico-stiintifice.

Pe baza acestor criterii profesorul coordonator intocmeste un referat de evaluare. Pentru a fi acceptata la sustinere, lucrarea va trebui sa primeasca cel putin nota 8 din partea profesorului coordonator.

Nota propusa de profesorul coordonator va fi luata in considerare de catre comisia de acordare a gradului didactic I, prin insumare cu notele membrilor comisiei acordate in urma inspecției speciale si efectuarea mediei.