STRATEGII SI METODE DE CONSILIERE

Strategiile utilizate de consilier sunt moduri de operare sau planuri de actiune destinate atingerii scopurilor propuse. Strategiile pot fi grupate in patru mari categorii :

Ø      Strategii de identificare a atitudinilor si sentimentelor negative 

Ø      Strategii de schimbare a atitudinilor si sentimentelor negative 

Ø      Strategii de identificare a comportamentelor negative 

Ø      Strategii de schimbare a comportamentelor negative

1.1. Strategiile de identificare a atitudinilor si sentimentelor negative  sunt utilizate

in scopul sprijinirii clientului in demersul sau de cunoastere de sine si de exprimare a

sentimentelor.

Clarificarea si reflectarea sentimentelor clientului

Strategia este indicata in cazul persoanelor incapabile de a face progrese, limitate la un singur mod de comportament. In asemenea situatii, consilierul utilizeaza afirmatii de tipul : "Chiar credeti lucrul acesta ?", "Pareti suparat .", "Va simtiti foarte bine.".

• Modelarea sentimentelor de catre consilier

Consilierul isi exprima sentimentele despre propriile sa persoana sau despre modul in care s-ar simti daca ar fi in locul clientului : "Cred ca am realizat si ma simt multumit de acest lucru.", "Daca m-ar fi tratat pe mine in felul acesta, m-as fi suparat foarte tare."

• Strategia cercurilor concentrice

Aceasta strategie a fost utilizata de A.Lazarus ca modalitate eficienta si utila de provocare a sentimentelor consiliatului. Consilierul va oferi clientului cinci cercuri concentrice notate cu litere de la A la E. Consilierul explica clientului semnifictia fiecarui cerc :

Cercul A reprezinta teritoriul privat, intim al clientului.

Cercul B contine informatii pe care consiliatul le face cunoscute familiei si prietenilor.

Cercul C contine ganduri si sentimente impartasite prietenilor buni.

Cercul D este reprezentat de gandurile si sentimntele dezvaluite personanelor cunoscute.

Cercul E contine fapte si evenimente despre client    ce pot fi cunoscute de oricine.

• Confruntarea si intarirea sentimentelor

Procedeele de confruntare intalnire a sentimentelor sunt utilizate in cazurile in care consiliatul intampina dificultati in exprimarea sentimentelor negative/pozitive. Frecvent, consiliatul manifesta tendinta de a-l confrunta pe consilier, in primul rand, cu sentimente negative si apoi cu cele pozitive. Consilierul identifica indiciile comportamentale corespunzatoare trairilor, sugerand ca exprimarea sentimentelor nu are, in mod automat, consecinte negative.

• Cautarea gandurilor ascunse sau neexprimate

A.Elis (1966) propune ca strategie, pentru cazurile in care consiliatii evita sa se angajeze in comportamente dezirabile datorita imaginarii consecintelor acestora, examinarea gandurilor neexprimate sau ascunse ale clientului. Clientul are temeri,    de cele mai multe ori irationale, in legatura cu consecintele actiunilor sale exprimate prin raspunsuri de tipul : "As putea fi respins.", "As putea face o greseala.", "Cineva s-ar putea sa nu aprobe ceea ce am facut."

• Confruntarea clientului cu imaginea de sine

Consilierul deteremina clientul sa se confrunte cu imaginea de sine distorsionata pentru a o inlocui apoi cu una realista. In acest scop consilierul poate folosi raspunsuri de tipul : "Spuneti ca sunteti pesimist. Pe ce va bazati aceasta afirmatie ?". Prin confruntarea cu imaginea de sine, consiliatul constientizeaza discrepanta dintre sentimentele lui despre sine si propriul comportament.

• Dialogarea si inversarea rolurilor

In cazuri de indecizie sau de conflict, consilierul poate apela la strategia dialogarii si inversarii rolurilor. Consilierul cere subiectului sa interpreteze conflictul respectiv printr-un dialog imaginar intre sine si alta persona sau propria persoana.

1.2. Strategii de schimbare a atitudinilor si sentimentelor negative 

• Aproximatia succesiva a sentimentelor este o strategie de consiliere ce consta din sugerarea, de catre consilier, unor actiuni /teme ce vor conduce, pas cu pas, la apropierea clientului de scopul dorit de el. Subiectul poate intocmi, impreuna cu consilierul, o lista de activitati a caror indeplinire il apropie de starea dezirabila.   
• Tehnicile de stopare a gandirii elimina gandirea negativa si o inlocuieste cu idei constructive, orientate spre realitate. Ele sunt utile in cazurile in care constientizarea gandirii ilogice nu a conduc la o modificare a comporamentului. Pentru inceput clientului i se sugereaza situatia care produce secventa de gandire irationala, dupa care i se cere sa verbalizeze gandurile ce apar, in timp ce el imagineaza scena. La aparitia gandului irational, consilierul intervine folosind cuvantul "Stop!" prin care intrerupe gandul respectiv si cere clientului sa-si schimbe ordinea gandurilor sale.
• Strategia de identificare a rolului consta in transformarea clientului in tinta propriului comportament. Aceasta strategie este utilizata, in special in cazurile in care clientul nu constientizeaza consecintele distructive ale propriului comportament.

Strategii de identificare a comportamentelor negative 

• Vizualizarea rolului

Consilierul solicita subiectului sa identifice o persoana pe care o cunoaste, o admira si o respecta, care reprezinta modelul sau. Clientul intocmeste o lista de actiuni pe care aceea persona este capabila sa le faca si apoi se vizualizeaza pe sine ca fiind persona respectiva. In final subiectul trebuie sa descrie modul in care se simte si sa specifice comportamentele pe care le-a imaginat.

O varianta a acestui exercitiu este recrearea scenei , in care i se cere consiliatului sa imagineze 3-4 situatii semnificative legate de problema cu care se confrunta.

• Descrierea si inventarierea comportamentului

Consilierul cere subiectului sa descrie actiunile precise pe care le face intr-o situatie data. Aceasta strategie ofera clientului, dar si consilierului, posibilitatea de a constientiza actiunile ce au ca rezultat situatia nedorita in care se afla.

O varianta a acestei strategii este inventarul unei zile obisnuite. Clientul trebuie sa inregistreze actiunile concrete si activitatile in care se angajeaza pe parcursul unei zile.

1.4. Strategii de schimbare a comportamentelor negative

In cazul adoptarii unor strategii de modificare si eliminare a comportamentelor indezirabile, consilierul trebuie sa intreprinda cateva actiuni esentiale :

analiza dimensiunilor problemei

analiza evolutiei ontogenetice si sociale a copilului

precizarea finalitatii schimbarii comportamentale

identificarea strategiei de corectare

Nu exista strategii universale valabile pentru toate tipurile de comportament negativ sau pentru toate persoanele consiliate. Totusi, s-au elaborat scheme generale de paradigme sau abilitati. G.J.Blackham si A.Silberman (1971) au elaborat o schema generala structurata in patru strategii de schimbare a comportamentului :

• stingerea si intarirea pozitiva
• modelarea si intarirea pozitiva
• asumarea de roluri si intarirea pozitiva
• contactul comportamental, intarirea pozitiva si renuntarea la intarire

H.Hackney si Sh.Nye (1973) au realizat o sinteza a strategilor de modificare a comportamentelor indezirabile/neadecvate :

Aproximarea succesiva a comportamentului se bazeaza pe tema si repetitie.

Conslierul trebuie sa sugereze teme cu scop rezonabil si sa incurajeze subiectul sa faca pasi marunti care conduc treptat spre scopul final.

Strategia contactelor comportamentale si a procedeelor de intarire este o

strategie eficienta pentru castigarea cooperarii si angajamentului din partea clientului. Contractul, care trebuie sa fie scris, specifica :

actiunile pe care clientul este de acord sa le desfasoare in vederea atingerii scopului propus ;

descrierea    conditiilor ce insotesc aceste actiuni ;

localizarea actiunilor ;

modalitatea de indeplinire ;

resursa temporala gestionata de client.

Contractele au succes atunci cand sunt insotite de intariri ale comportamentului prin    emiterea de raspunsuri verbale de aprobare si de recunoastere a progresului clientului.

• Strategia practicii negative este utilizata in special in tratarea anxietati.

Consilierul solicita clientului sa practice comportamentul ce ii genereaza un disconfort psihic major pana la epuizare (de pilda, subiectului cariua ii este teamasa planga este incurajat sa planga o perioada de timp ).

• Strategiile operante de intarire

Conditionarea operanta, ca strategie de consiliere, consta in intarirea sistematica a comportamentelor dezirabile si ignorarea celor nedorite.

• Strategia contactului de grup

Contactul de grup se bazeaza pe principiul lui D.Premack (1959) care postuleaza faptul ca o activitate mai putin preferata desfasurata dupa primirea unei recompense are sanse mari de a fi realizata in viitor. Aceasta activitate poate fi realizata in cadrul grupului. Conducatorul grupului precizeaza comportamentele dezirabile si pe cele indezirabile, precum si recompensele pentru cele dorite. Intarirea este acordata fiecarui membru printr-un punctaj zilnic, expresia realizarii comportamentelor dezirabile.

• Strategia modelarii indirecte consta in observarea comportamentului pozitiv al

altor persoane cei care trebuie sa demonstreze comportamentele pe care trebuie clientul le va imita sunt denumiti modele. Uneori, consilierul poate folosi si modele simbolice prin casete video sau audio si care este prezentat comportamentul dorit.

Succesul strategiei modelarii indirecte este asigurat de respectarea urmatoarelor principii si reguli de lucru :

modelarea trebuie precedata de instructiuni precise;

selectarea modelelor trebuie realizata in raport cu sentimentele clientului pentru    persoana respectiva;

O varianta a strategiei modelarii indirecte este biblioterapia ce consta in prezentarea unui material de citit clientului .

• Strategia automonitorizarii sau autocontrolului

Automonotorizarea comportamentului presupune inventarierea si redarea sistematica de catre client a ideilor, obisnuintelor, deprinderilor si sentimentelor proprii. Ea incurajeaza indeplinirea raspunsului comportamental dorit prin ruperea asocierii stimul-raspuns si sprijina clientul in demersul sau de schimbare a modului de a gandi si de a simti.

Procedeele si tehnicile de autocontrol elimina consilierul din postura de mijlocitor si implica subiectul in mod direct in strategia de schimbare a comportamentului.

O procedura de automonitoritare a comportamentului este autopedepsirea., utilizata cu scopul slabirii unui comportament.

• Strategia antrenamentului asertiv (antrenamentul asertiv) poate fi utilizata atat

ca metoda de sensibilizare a copilului cat si ca modalitate de formare si dezvoltare a abilitatilor de a face fata situatiilor de viata. Consilierul cere subiectului sa identifice o situatie in care el doreste sa-si exprime ideile sau opiniile. Clientul specifica ce comportamente sunt implicate    in ceea ce i-ar place sa faca.situatia este interpretata pe roluri in cadrul sedintelor de consiliere pana cand clientul poate fi asertiv (comunicativ, sociabil).