PROIECT DE LECTIE

PROPUNATOR

DATA: 15 Martie

CLASA : a VIII- a

ARIA CURRICULARA :     Om si Societate

OBIECTUL : Istorie

UNITATEA DE INVATARE : Constituirea Romaniei Moderne

UNITATEA DE CONTINUT : Unirea principatelor Romane (1859)

TIPUL LECTIEI : mixta

OBIECTIVE CADRU :

intelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric ;

cunoasterea si folosirea surselor istorice ;

investigarea si interpretarea faptelor si proceselor istorice ;

intelegerea si utilizarea limbajului de specialitate.

OBIECTIVE OPERATIONALE :

sa prezinte Unirea ca ideal permanent al romanilopr de pretutindeni, mentionand momente semnificative de lupta pentru formarea statului unitar roman ;

sa evidentieze rolul revolutionarilor de la 1848 in pregatirea unirii;

sa participe activ si afectiv la lectie;

sa manifeste interes pentru evenimentul istoric;

sa localizeze in timp si spatiu evenimentul istoric

RESURSE PROCEDURALE :

conversatia euristica, jocul didactic, problematizarea, munca cu manualul, explicatia, observarea dirijata, munca cu harta, lectura istorica, expunerea, dialogul.

MIJLOACE :

Harti: - Romania intre 1859-1914, Revolutia de la 1848-1849 in Europa, eseu - Cuza si satul nostru - fise de evaluare, fise de lucru, rebus, dictionar de termeni istorici, schema lectiei, reviste - Magazin Istoric -, manuale, fotografii, tablouri etc..

RESURSE DE TIMP : 50 min.

LOC DE DESFASURARE :    sala de clasa

BIBLIOGRAFIE :

Gh. Melinte, Cuza si Husii, Ed. Timpul, Iasi, 1998.

Metodica predarii istoriei , E.D.P., Bucuresti, 1972

Giurescu G. Constantin,Viata si opera lui Cuza, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970

M. Dogaru, S. Popovici, I. Opris, Romania. Istorie in documente, album, Directia generala a Arhivelor statului, Bucuresti, 1992;

M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romaniei. Editie revazuta si adaugita, Ed. Corint, Bucuresti, 2003.

M. Curculescu, I. Scurtu, C. Dinca, A. C. Soare, Istoria Romanilor. Din cele mai vechi timpuri pana astazi., Ed. Petrion, Bucuresti, 1999;

M. Manea, Mic dictionar de termeni istorici, E. ALL, 1999;

Gh. Platon, De la constituirea natiunii la marea unire. Studii de istorie moderna, Vol. II, Ed. Universitatii AL. I. Cuza Iasi, Iasi, 1998;

P. D. Popescu, Dictionar de personalitati istorice. Voievozi, principi, domnitori, regi, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2005;

D. C. Giurescu, Istoria ilustrata a romanilor, Ed. Spoprt-Turism, Bucuresti, 1981;

Magazin Istoric, Anul X Nr.5 (110) Mai 1976;

Magazin Istoric, Anul IX Nr. 4 (97) Aprilie 1975;

Magazin Istoric, Anul IX Nr. 1 (94) Ianuarie 1975;

Magazin Istoric, Anul X Nr.1 (106) Ianuarie 1976;

Magazin Istoric, Anul X Nr.3 (108) Martie 1976;

Magazin Istoric, Anul X Nr.7 (112) Iulie 1976;

Magazin Istoric, Anul X Nr.2 (107) Februarie 1976;

Magazin Istoric, AnulVIi Nr.10 (67) Octombrie 1972;

Magazin Istoric, Serie Noua Mai 1991;

MOMENT ORGANIZATORIC

pregatirea materialelor necesare pentru lectie;

organizarea clasei

crearea unui climat socio-afectiv favorebil desfasurarii lactiei

captarea atentiei

VERIFICAREA CUNOSTINTELOR ANTERIOARE :

se va desfasura sub forma unui concurs bazat pe cunostintele acumulate de elevii clasei a VIII-a in acest an scolar; fiecare elev va primi cate o fisa de evaluare ce va contine 5 intrebari; fisele de evaluare au fost concepute pe 3 niveluri de dificultate:

suficient (5-6)

bine (7-8)

foarte bine (9-10)

la sfarsitul evaluarii profesorul noteaza corespunzator activitatea elevilor; notele elevilor vor fi trecute in centralizatorul de evaluare pentru capitolul VII; la sfarsitul capitolului fiecare elev va primi nota corespunzatoare mediei aritmetice.

DISCUTII PREGATITOARE

pentru captarea atentiei colectivului de elevi profesorul va propune lecturarea unui eseu referitor la legaturile domnitorului Al. I. Cuza cu satul Barbosi; eseul se numeste Cuza si satul nostru; fiecare elev va citi cate un pasaj din acest eseu si vor putea descoperi cateva dovezi concrete referitoare la trecutul istoric bogat al locurilor in care traiesc.

ANUNTAREA SUBIECTULUI SI A OBIECTIVELOR OPERATIONALE

Unirea Principatelor Romane (1859)

Profesorul noteaza capitolul, si titlul lectiei de zi pe tabla;

DIRIJAREA INVATARII PENTRU DOBANDIREA NOILOR CUNOSTINTE

profesorul, cu ajutorul hartilor istorice, explica elevilor contextul international care a favorizat transformarea problemei romanesti intr-o problema europeana.

elevii citesc fisa nr. 1, cu ajutorul careia se vor desprinde principalele prevederi

ale Congresului de la Paris (1856);

elevii citesc fisa nr. 2 , cu ajutorul carei se vor desprinde dorintele Divanurilor

ad-hoc

elevii citesc fisa nr. 3 cu ajutorul careia se va putea demonstra caracterul partial al unirii propuse de Marile Puteri prin Conventia de la Paris (1858).

profesorul explica elevilor intelesul sintagmei "politica faptului implinit" si felul cum au aplicat-o romanii in anul 1859.

FIXAREA NOILOR CUNOSTINTE DOBANDITE

fixarea noilor cunostinte se va face printr-un rebus, din care va reiesi numele domnitorului prin a carei duble alegeri s-a infaprtuit unirea Principatelor Romane.

Mare Putere europeana ce sustine unirea partiala a Principatelor Romane.

Important revolutionar din Tara Romaneasca; a facut parte din guvernul revolutionar provizoriu de la 1848.

Act semnat la Paris in 1858 care oferea romanilor o unire partiala.

Cauza falsa, folosita pentru a justifica o agresiune (un razboi).

Mare putere europeana favorabila unirii Principatelor Romane.

Mare putere europeana potrivnica unirii Principatelor Romane.

Au fost convocate in anul 1857 pentru a-i consulta pe romani in problema unirii.

Mare putere europeana potrivnica unirii Principatelor Romane.

Mare putere europeana favorabila unirii Principatelor Romane.

Mare putere europeana favorabila unirii Principatelor Romane.

Petitia revolutionarilor pasoptisti moldoveni.

Mare Putere europeana invinsa in Razboiul Crimeii (1853-1856).

Cea mai importanta dorinta exprimata in cadru Divanurilor ad-hoc (1857).

A fost convocat la Paris, la sfarsitul Razboiului Crimeii (1853-1856).

Institutie comuna "Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei conform Conventiei de la Paris (1858).

Localitate in Oltenia,unde a izbucnit revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca.

TEMA PENTRU ACASA

elevii vor avea pentru acasa de scris o scurta compunere in care sa-si imagineze o intalnire cu Alexandru Ioan Cuza.

INCHEIEREA LECTIEI

profesorul face aprecieri cu privire la activitatea elevilor la ora de istorie;

pregatirea pentru pauza.

CAPITOLUL VII

CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

(pp. 120-144)

LECTIA 2

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE IN TIMPUL LUAL. I. CUZA

(pp. 123-124)

1. CONTEXTUL INTERNATIONAL

este dominat de Razboiul Crimeii (1853-1856) - un nou episode al "crizei orientale".

CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS (1856)

Franta propune unirea Moldovei cu Tara Romaneasca;

Anglia, Rusia, Sardinia si Prusia sustin idea franceza;

Austria si Turcia se opun unirii Principatelor

CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS (1856)

Hotaraste:

a) convocarea unor divanuri ad-hoc c ear fi avut ca scop "consultarea romanilor in privinta unirii";

b) Principatele romane raman sub suzeranitatea Turciei;

c) protectoratul Rusiei este inlocuit cu garantia colectiva a Marilor Puteri europene (Franta, Anglia, Turcia, Rusia, Austria, Prusiasi Sardinia);

d) Rusia inapoiaza Moldovei cele 3 judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad).

3. ADUNARILE AD-HOC (1857)

Voteaza rezolutii in care cer:

unire intr-un singur stat cu numele ROMANIA;

print strain dintr-o "dinastie domnitoare a Europei";

neutralitate;

4. CONVENTIA DE LA PARIS (1858)

ofera romanilor doar o unire partiala:

cele doua tari se vor numi PRINCIPATELE UNITE MOLDOVA SI VALAHIA

vor avea doi domni, doua guverne, si doua Adunari legiuiitoare;

doar armata si justitia erau commune

5. ROMANII SI POLITICA FAPTULUI IMPLINIT

- favorizata de o imprecizie cu privire la persoana domnitorului;

dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, mai intai, la 5 ianuarie 1859, in Moldova, apoi, la 24 ianuarie 1859, domn si in Tara Romaneasca;

FISE DE EVALUARE:

F. I

Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare raspunsului correct:

1. La 5 si 24 ianuarie, domn al Moldovei si Tarii Romanesti a fost ales

a)Gh. Bibescu b)Carol c)Al. I. Cuza d)M. Srtrudza

2. Divanurile (Adunarile) ad-hoc au fost organizate in Principatele Romane in anul:

a)1833 b)1857 c)1881 d)1914

3. Adunarile (Divanurile) ad-hoc s-au constituit prin decizia Congresului de pace (1856), de la :

a)Berlin b)Constantinopol c)Paris d)Viena

4. Congresul de pace de la Paris aseaza Principatele Romane sub:

a)garantia colectiva a marilor puteri b)protectia Rusiei

c)protectia Frantei d) suzeranitatea habsburgica

Tratul de la Paris din anul 1856, obliga Rusia sa cedeze Moldovei judetele din sudul: a)Basarabiei b)Bucovinei c)Dobrogei d)Transilvaniei

F. II

Transcrieti pe foaia de examen, textul de mai jos, completand fiecare spatiu liber cu termenul corespunzator din lista data. Termenii alesi din listase folosesc o singura data in text:

In adunarile/divanurile ., organizate in anul 1857, romanii au solicitat .. Principatelor romane. Marile Puteri au elaborat la Paris, legea cu valoare de constitutie numita " de la Paris" (1858), care prevedea alegerea a doi .., functionare a doua guverne si a doua adunari care detin puterea legislativa. Moldova si s-au unit in anul 1859, prin dubla alegere a lui . .

Lista termenilor Acord, ad-hoc, Al. I. Cuza, Conventie, domnitor, electiv, unire,Ferdinand, Tara Romaneasca, Transilania, Mihai Viteazul.

F. III

Cititi cu atentie textul de mai jos:

"Majestatea sa sultanul promite sa convoace imediat in fiecare din cele doua provincii un Divan ad-hoc (). Aceste Divanuri vor fi chemate sa exprime dorintele populatiei privind organizarea definitiva a Principatelor. "

(despre hotararile Marilor Puteri, referitoare la Principatele Unite )

Pornind de la acest text raspundeti la urmatoarele cerinte

1. Transcrieti scopul pentru care erau "chemate Divanurile ad-hoc."

2. Precizati motivul pentru care sultanul avea dreptul sa ia hotarari pentru Principate.

3. Numiti cele doua Principate Romane in care s-au organizat Divanuri/Adunari ad-hoc.

4. Mentionati o hotarare adoptata de Divanurile/Adunarile ad-hoc.

5. Prezentati doua urmari ale intrunirii Marilor Puteri la Paris, in anul 1858.