Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Desi la inceputul primului razboi mondial Statele Unite isi declarasera neutralitatea fata de conflictul izbucnit in Europa, treptat se va produce o apropiere fata de tabara Antantei, motivele fiind diverse. Oricum, un rol foarte important in acest sens 1-a jucat presedintele Woodrow Wilson. Acesta, va castiga alegerile din 1916 propagand ideea mentinerii neutralitatii, desi, in mai 1915, submarinele germane scufundasera pachebotul Lusitania, provocand moartea a 128 de cetateni americani. Dupa ce, in ianuarie 1917, va tine celebrul discurs Pace fara invingatori, el isi va modifica sensibil pozitia in urma unui document interceptat de serviciile secrete britanice si transmis celor americane, telegrama Zimmermam potrivit caruia germanii se ofereau sa sprijine pretentiile Mexicului asupra Texasului, daca acesta ataca Statele Unite. Ulterior, trei nave americane vor fi scufundate de germani, astfel ca, la 2 aprilie, Wilson va cere Congresului sa declare razboi Reichului pentru apararea democratiei in lume. Dupa patru zile, forul legislativ suprem american va declara razboi Germaniei, procedand apoi identic si fata de restul Puterilor Centrale.
Presedintele Wilson s-a implicat activ atat in pregatirea campaniei militare decisive de pe frontul de Vest din 1918, cat si in privinta organizarii postbelice a lumii. Din aceasta perspectiva trebuie subliniat impactul la scara planetara al celor 14 puncte wilsoniene, formulate in cuprinsul mesajului anual catre Congres, rostit la 8 ianuarie 1918. Dupa ofensiva finala declansata, cu participarea trupelor americane, la 18 iulie 1918, incununata de capitularea Germaniei la 11 noiembrie, la 13 decembrie, Wilson sosea la Paris pentru a participa la Conferinta de pace, insotit fiind de secretarul de stat Robert Lansing. Aici, el va detine o pozitie foarte importanta, fiind unul din factorii principali de decizie.
Cu toate acestea, textul Tratatului de la Versailles supus adoptarii Congresului, la 10 iulie 1919, va fi respins de Senat dupa lungi controverse, la 19 martie 1920, cu 49 la 35. Votul a avut un impact deosebit in plan international, contribuind la subrezirea din start a sistemului gandit in capitala Frantei. De asemenea, el era un puternic semnal in favoarea revenirii Statelor Unite la doctrina Monroe.
In plan intern, dupa razboi, Statele Unite au beneficiat de faptul ca teritoriul national nu fusese camp de lupta, avand in plus de castigat din punct de vedere material. De aceea, societatea americana se confrunta cu alte probleme fata de cele ale statelor europene, una dintre acestea fiind consumul de alcool. De altfel, un mare impact in epoca a avut adoptarea legii prohibitiei (Volstead Act) la 28 octombrie 1919, care va contribui la inflorirea contrabandei cu bauturi spirtoase si chiar la inflorirea activitatilor de tip mafiot. De exemplu, celebrul Al Capone, care controla piata alcoolului la Chicago, avea un venit anual de zece ori mai mare decat al celui mai bine platit actor de la Hollywood. Impopulara, prohibitia va fi abrogata de administratia Roosevelt in 1933.
Dupa ce, potrivit celui de-al 19-lea amendament la Constitutie, adoptat la 28 august 1920, femeile au primit drept de vot, alegerile generale din noiembrie au fost dominate de prima emisiune radio la nivel national, asigurata de la Washington de catre Electrical Company. Scrutinul s-a soldat cu victoria senatorului republican Warren Harding, ales presedinte in fata contracandidatului democrat James M. Cox. De altfel, pana astazi, sistemul electoral american continua sa fie dominat de lupta dintre cele doua mari partide, Republican si Democrat, care si-au impartit perioadele in care au dominat viata politica americana. Un rol important au jucat alegerile primare, in urma carora cele doua formatiuni principale isi desemnau candidatii la functiile de presedinte si vicepresedinte, acestia infruntandu-se apoi pentru a obtine votul unui numar cat mai mare de electori. De aceea, din cauza unui sistem electoral diferit de cel european, uneori a fost posibil ca un candidat care a castigat votul popular sa nu fie desemnat presedinte datorita faptului ca nu a adunat un numar suficient de electori.
Presedintele Harding nu si-a dus mandatul pana la capat in urma decesului sau el fiind inlocuit de vicepresedintele Calvin Coolidge, la 2 august 1923. Acesta va reusi sa obtina victoria la alegerile din 1924, impunandu-se in fata democratului John Davis, speculand perioada de dezvoltare economica si de crestere a nivelului de trai din "tara tuturor posibilitatilor". Americanii vor obtine succese importante si in alte planuri, cum a fost zborul fara escala al lui Charles Lindbergh pe ruta New York - Paris, cu monoplanul Spirit of St.Louis. Pentru aceasta, el a avut nevoie de 33 de ore si 39 de minute, evenimentul istoric avand loc la 20/21 mai 1925.
Dominatia republicanilor avea sa fie confirmata si de alegerile din noiembrie 1928, de aceasta data Herbert Hoover fiind ales presedinte in fata democratului Alfred Smith. Explicatia rezida in cresterea constanta a nivelului de trai, fapt reflectat si de statistici: americanii detineau in 1920 un numar de circa opt milioane de autoturisme, pentru ca in doar un deceniu cifra sa atinga 23 de milioane. Radioul, o raritate dupa razboi, era prezent in 1930 in casele a peste 13 milioane de familii, la fel ca si alte instrumente electrocasnice. Visul avea sa se destrame insa o data cu prabusirea Bursei din New York, in octombrie 1929. Va urma o perioada de adevarat haos, o mare criza economica, insotita de somaj pe scara larga, falimente, dezastre financiare si numeroase drame personale ori de grup lovind America.
Pe fondul unor semnale ingrijoratoare, evenimentele de pe Wall Street din joia neagra, 24 octombrie 1929, au inceput printr-o dimineata dezastruoasa. Totusi, interventia marii banci patronate de J.P. Morgan, urmata si de alte banci, va salva oarecum impresia generala, lasand speranta ca totul a fost o criza de o zi. Insa, saptamana urmatoare, dupa ce luni indiciile erau deja ingrijoratoare, a venit martea neagra, 29 octombrie. De aceasta data, dezastrul a fost total, inregistrandu-se falimente in lant. Interventia presedintelui Hoover si a Congresului s-a dovedit tardiva, criza perpetuandu-se timp de cativa ani.
Iesirea din haos este legata de numele lui Franklin Delano Roosevelt, ales presedinte la 8 noiembrie 1932. Democratul 1-a invins categoric pe Hoover, asigurandu-si 472 de electori fata de doar 59 ai adversarului. Primul mandat al lui Roosevelt, care a debutat la 4 martie 1933, a inceput sub auspicii din cele mai nefavorabile, in tara fiind inregistrati peste 13 milioane de someri. Roosevelt va promova o noua politica economica, cunoscuta sub numele de new deal (noul curs).
Era vorba despre o serie de reforme in plan legislativ menite sa revigoreze agricultura, bancile si industria. Erau promovate o noua politica monetara si un nou curs extern. Prin masurile luate, Roosevelt a redus numarul somerilor si a depasit criza, economia americana trecand peste socul din anii 1929 - 1933. La 16 iunie 1933, presedintele a trecut prin Congres legea reconstructiei industriei nationale care oferea doua solutii pentru iesirea din impas. Pe de o parte, erau disponibilizate trei miliarde de dolari pentru programe de investitii publice cu scopul declarat de a crea peste un milion de noi locuri de munca. Pe de alta, se urmarea crearea unui cod al comunitatii de afaceri prin unirea eforturilor angajatorilor cu cele ale sindicatelor. Desi new deal-ul nu a reusit sa stimuleze puternic economia, acesta are meritul de a fi creat un mediu economic stabil, baza a unei cresteri sanatoase de perspectiva.
Astfel, Roosevelt a castigat simpatia americanilor, care l-au reales ca presedinte la 3 noiembrie 1936 cu un scor fabulos: 524 la 7, in fata republicanului Alfred London. Urmare a celui de-al 20-lea amendament la Constitutie, valabil si astazi, el isi va incepe cel de-al doilea mandat la 20 ianuarie 1937. In plan extern, presedintele a luat masuri pentru o prezenta mai activa a Statelor Unite in chestiunile majore. Sesizand starea de lucruri din Europa, precum si aspiratiile Japoniei, la 12 ianuarie 1939, el va solicita Congresului alocarea unei importante sume, 552 milioane de dolari, pentru aparare. Mai mult la 15 aprilie, cum am aratat, Roosevelt se va adresa in scris lui Hitler si Mussolini cerandu-le sa garanteze ca in urmatorii zece ani se vor abtine de la orice agresiune fata de 31 de state din Europa si bazinul mediteranean.
Totusi, la data izbucnirii razboiului in Europa, Statele Unite au ales neutralitatea, proclamata la 5 septembrie. In ciuda acestui fapt, simpatiile pentru Marea Britanie vor fi evidente, iar legislatia va fi acomodata in acest sens. Totusi, America nu se va amesteca in conflictul mondial decat dupa ce va fi atacata de Japonia la baza sa militara din Pacific, Pearl Harbor, la 7 decembrie 1941.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate