SARMANUL DIONIS - Specia literara

SARMANUL DIONIS - Specia literara

Cele trei componenete ale textului nuvelei sunt epicul, liricul si folcloricul, dupa formula literara fiind o nuvela filosofica. Tema meditatiei asupra exilului si a evadarii pe o alta planeta este o tema romantica, la fel ca si scinderea omului si chemarea originilor. Spiritul, stirpea si sangele sunt locuri literare comune, din anctichitate pana azi. Este foarte posibil, ca Eminescu sa se fi inspirat de Schopenhauer si Novalis, precum si filosofia indica. In conceptia acestora, omul este in continua cautare a puritatii si a vesniciei prin arheu. Dimensiunea fiosofica a nuvelei sustine preocuparile poetului de mitologia fiintei si a cosmosului. Dionis este un erou tipic romantic, preocupat de absolutul iubirii si al cunoasterii zonelor necunoscute ale vietii si universului.

Eugen Simion a incadrat Sarmanul Dionis in categoria prozei fantastice si filosofice, subliniind existenta, in termenul epic propriu-zis, a nuvelei fantastico-filosofice, si a unor etape ale reincarnarii aceluiasi individ (Dionis, Dan). Din nuvela rezulta convergenta epicului cu liricul, amestecul romantic al genurilor.

Nuvela Sarmanul Dionisse afla intre nuvela filosofica si poemul filosofic, cele trei filoane ale textului fiind: epic, liric, filosofic.

Perpessicius demonstreaza, ca in poezia si proza lui Eminescu circula aceasi serva, substanta acesteia fiind creatoare si poetica, filosofica si folclorica, si nu in ultimul rand romantica.

Proza lirica a lui Eminescu este una de peisaje si de atmosfera, pline de descrieri, in ea distingand nuvela romantica si poemul epic. Foiletonism si folclor, nuvela filosofica, romanul social si politic, povestirile grave si secventele ironice si umoristice. Peisajele eminesciene , descrierile de natura, mai ales cele cosmice exprima starile de spirit ale creatorului ele avand un rol strict estetic. Viata ca vis si visul in vis servesc drept explicatie acestei nuvele.

George Calinescu a vazut in Sarmanul Dionis un poem din cauza enigmei pe care o poseda opera, in ciuda faptului ca acesta nu are cifru si dezlegara finala. Sub un lant de viziuni se ascunde un simbol, nerezolvabil, infuz , scrie criticul. Acesta apropie prozele eminesciene de scrierile romanticilor germani, deoarece le prezinta ca pe niste poeme. Romanticii germani erau preocupati de fenomenele onirice si de starile de contemplatie. Ca si toti ceilalti scriitori romantici, si Eminescu a experimentat amestecul formelor literare, creand astfel genuri noi, precum poemul in proza sau naratiunea poetica. In anumite secvente ale textului se accentueaza relatia dintre naratiune si anecdotic (epic), tensiune si dramatic (teatru) si monolog si inefabil (liric).

Datorita fantasticului, nuvela se incadreaza in fantastic. In proza fantstica si filosofica a lui Eminescu, descrierile de natura si evenimentele naturii devin stari sufletesti. In Sarmanul Dionis subiectul este epic, desi atitudinea generala a eroului principal este lirica. Textul este plin de evocare, biografie, amintire, portrete, tablouri si descrieri interioare. Se mai remarca si versurile, citatele si scrisorile de dragoste.

Nuvela fantastica Sarmanul Dionis ilustreaza in cel mai clar fel romantismul inalt, vizionar, interesat de cosmos si de iubire.