CONDITIILE STIINTIFIICE ALE REALIZARII, UTILIZARII SI INTERPRETARII TESTELOR PSIHOLOGICE

Conditiile stiintifiice ale realizarii, utilizarii si interpretarii testelor psihologice

In unele definitii ale testelor am regasit intentia autorilor de a realiza o similitudine intre metoda experimentala si metoda testelor psihologice.

Intr-adevar cele doua metode au multe puncte commune, in sensul ca, mai ales testele psihologice imprumuta multe caracteristici ale metodei experimentale.Una dintre acestea o constituie precizia si acuratetea rezultatelor obtinute printr-un inalt grad de standardizare atat al sarcinilor testului, cat si al celorlalte conditii, de administrare, de scorare si se interpretare a rezultatelor furnizate de teste.

Dintre toate aceste caracteristici cea mai importanta este obiecticvitatea rezultatelor furnizate de teste, care asemenea rezultatelor metodei experimentale, sunt independente de bunul plac sau subiectivitatea celui care le utilize. La fel ca in metoda experimentala, in utilizarea testelor psihologice, psihologul experimentat incearca sa izoleze acele variabile care ar putea altera relatia cauzala intre stimulii testului (itemi) si performantele obtinute de subiect. Daca aceste variabile nu sunt riguros controlate, atunci in explicarea performantelor la test nu vor putea fi incriminati numai itemii testului, ci si alte conditii care au functionat cu rol perturbator (conditii de mediu, conditii care tin de experimentator, conditii care tin de subiectul insusi).

Prin urmare, testele psihologice, atat prin constructie cat si prin utilizare satisfac o seama de principii stiintifice,cum ar fi :

Obiectivitatea rezultatelor furnizate

Standardizarea sarcinilor si conditii de administrare si interpretare

Etalonarea sau realizarea tabelelor de norme.

Prin tabele de norme sau etaloane intelegem un ansamblu de baremuri realizate pe baza rezultatelor la test obtinute de un esantion reprezentativ pentru populatia tinta. Scorurile individuale la test sunt raportate la aceste baremuri pentru a localiza corect pozitia subiect testat fata de media grupului, a esantionului si astfel, pentru a putea converti scorurile la test in calificative (ex: f.slab,slab,bun ,f.bun);

fara tabele de norme un test nu poate fi utilizat.

Este necesara existenta unui manual insotitor, furnizat de catre editura care publica testul respectiv. El contine urmatoarele tipuri de informatii :

descrierea sarcinilor testului

prezentarea solutiilor corecte la itemi

prezentarea tabelelor de norme pe diverse tipuri de populatie

prezentarea rezultatelor unor studii intreprinse cu acel test cu care au fost verificate proprietatile sale diagnostice.

prezentarea limitelor si meritelor testului in raport cu instrumente similare.

testul necesita revizuire periodica, iar rezultatele revizuirii trebuie sa fie trecute in manual (revizia implica parcurgerea acelorasi pasi pe care ii implica constructia unui test psihologic)

In mod cu totul special, manualal testului, trebuie sa cuprinda prezentarea teoriilor stiintifice care explica procesul psihic, activitaatea psihica sau comportamentul care urmeaza sa fie evaluat cu acel test. Fara un manual care sa cuprinda elementele mentionate mai sus, un asa zis "test" nu trebuie sa prezinte incredere. Manualul este furnizat odata cu licenta de utilizare a testului de catre firma de profil.

Caracteristicile psihometrice sau metrologice ale testului psihologic

Aceste sunt : validitatea (de criteriu, de construct, de continut, de fatada, factoriala), fidelitatea si sensibilitatea.

A.      validitatea

un test este valid daca masoara ceea ce se intentioneaza sa masoare si gradul in care realizeaza acest scop.

Validitatea este indicata de un coeficient subunitar cu valoare mai mare ca 0 si mai mica decat1. Procesul prin care un test dobandeste validitate se numeste validare. Pana la a i se conferi o anumita validitate, orice test, ramane doar o simpla ipoteza si nu poate fi utilizat in practica (psihologica).

Validitatea este de mai multe tipuri :

A.1. validitate de criteriu :

- acest tip de validitate exprima gradul de concordanta intre performantele la test si performantele in viata reala pe care testul urmeaza sa le estimeze. De exemplu : un test care masoara aptitudinea scolara, va avea validitate de criteriu daca performantele la test obtinute de copii concorda semnificativ cu rezultatele lor scolare.

In limabjul psihologiei, performanta reala este numita criteriu. Criteriul deci, reprezinta un reper, un standard cu care testele sunt confruntate.

Blooom si Nailor definesc validitatea ca pe o masura a cat de bun esti in acea activitate pe care performantele la test o estimeaza.

Exemple de criterii cu care teste sunt confruntate :

-mediile la invatamant pe discipline sau generale

-randament profesional (nr de produse executate,venit mediu realizat intr-un an, nr. de rebuturi etc)

-performanta sportive etc.

Validare reprezinta un ansamblu de procedee statistice bazate pe calcul corelational si pe metoda ecuatiilor de regresie prin care cercetatorul studiaza gradul de concordanta intre performantele la test si performantele la criteriu. Sunt pastrate acele teste care dovedesc o concordanta mai mare de 0,40.

In scopul validarii unui test, se apeleaza la un esntion normativ sau esantion de calibrare, care este reprezentativ pentru populatia ce urmeaza sa fie testata cu instrumentul respectiv.

Intre meomentul testrii subiectilor din esantionul normativ si acela al masurarii performantelor reale in activitate, se poate interpune un interval de timp mai mare sau mai mic. Marimea acestui interval determina doua tipuri de validitati bazate pe criteriu :

A.1.1. valditate predictiva

In cazul validitatii predictive, exista un interval de sase luni pana la un an intre momentul cand subiectii au fost testati si momentul cand s-au inregitrat performantele (scolare, munca, etc). In aceasta situatie, se considera ca testul are capacitatea de a previziona o performanta care inca nu a avut loc. Pe aceasta baza, ori de cate ori va fi testat un subiect din populatia tinta, pe baza scorului la test, va putea fi estimata performanta sa viitoare.

A.1.2. validitate concurenta

Este caracterizata prin faptul ca nu exista un interval de timp intre cele doua momente: al testarii si al inregistrarii performantelor realizate. Ex.: in ziua in care am testat o clasa de copii, notam si mediile la disciplinele scolare din catalog , astfel facem corelatie. In aceasta situatie, scorul la test nu mai potate previziona o performanta viitoare, dar testul poate fi utilizat in a oferi o descriere adecvata a situatiei prezente.

Problema criteriului in psihologie reprezinta o tema de dezbatere extrem de serioasa intrucat daca avem un criteriu bun atunci testele care trec examenul validitatii vor oferi posibilitatea unor predictii reusite.

Un criteriu poate sa nu exprime in mod obiectiv si real ceea ce pentru o anumita activitate este esential. De exemplu: pentru performanta scolara este posibil ca nu toate disciplinele sa ocupe aceeasi pondere - aritmetica, citirea, istoria , geografia sa ocupe o pondere mai mare decat desenul si muzica.

In realizarea criteriului, adica in masurarea corecta a performantei in activitatea reala, sunt implicate procedee foarte complexe care sunt sustinute de o intreaga literatura de specialitate.

A.2. validitate de construct (conceptuala)

Un test are validitate de construct in masura in care itemii sai reprezinta o materializare, adica o operationalizare, adecvata a conceptelor teoriei care explica fenomenul , aspectul, caracteristica psihocomportamentala, evaluata de test. Prin urmare, un test care nu este sustinut de o teorie are putine sanse sa furnizeze informatii valide, instrucit conceptele teoriei reprezinta grila, "ochelarii" cu ajutorul carora psihologul citeste realitatea psihica prin intermediul scorurilor la test.

A operationaliza un concept inseamna a il defini in temeni precisi, masurabili si observabili.

Exemplu: emotivitatea poate fi operationalizata daca ii atasam urmatoarele descrieri concrete: plange usor, exagereaza semnificatia evenimentelor, se intristeaza usor, trece lesne de la bucurie la tristete.

A.3. Validitatea de continut

Semnifica masura in care itemii testului constituie un esantion reprezentativ al comportamentului masurat de test.

Din acest punct de vedere, nu esxista un numar standard de itemi din care sa fie compus un test. Constructorul testului alege acel numar optim pentru a acoperi toate aspectele definitorii ale comportamentului masurat. Exp : un test este un esantion reprezentativ al comportamentului inteligent daca itemii lui vor reprezenta toate categotiile de comportamente inteligente pe care un om le manifesta in mod obisnuit : sa poata dsprinde o insusire comuna a mai multor obiecte (generalizareabstractizare), sa poata extrage esentialul dintr-un mesaj ( sintetizare), sa poata rezolva o anumita proiblema in care informatiile sunt lacunare(rezolvare de probleme), etc

A.4. validitatea de fatada

Intelegem aici insusirea unui test de a aparea in ochii persoanelor examinate ca fiind adecvat scopului urmarit , statutului lor. Exp : un test destinat evaluarii inteligentei adultilor nu ar avea validitate de fatada daca itemii sai ar utiliza teme din scoala elementara; persoanele adulte ar putea evalua temele ca inadecvate varstei lor.

A.5. validitate factoriala

Reprezinta insusirea unui test de a corela int-un mod inalt si semnificativ cu factorul in care este puternic saturat. Analiza factorila reprezinta o metoda statistica avansat prin care corelatiile din mai multe teste sunt conprimate in cateva tendinte numite factori. Daca un test coreleaza inalat cu factorul respectiv se zice ca el este saturat de termenul respective, prin urmare are validitate factoriala.

intrebari

1. De ce este nevoie sa fie teoretizate atatea tipuri de validitate ?
2. Un teste trebuie sa intruneasca toate aceste tipuri de validitati ?

raspunsuri:

Este aproape imposibil ca un test sa satisfaca aproape toate aceste exigente. De exemplu testele proiective, nepsihometrice, nu pot fi validate ca testele de aptitudini; totusi, ele trebuie sa fie valide pentru a putea fi utilizate, dar validitatea lor este una conceptuala adica interpretarea rezultatelor furnizate de aceste teste se realizeaza in lumina conceptelor unei teorii psihologice, adica psihanalitice.

Este de dorit indeplinirea unui minimum de cerinte privitatoare la validitate. Un test ar trebui sa aiba simultan validitate de criteriu, validitate conceptuala, validitate de continut si validitate de fatada.

B. Fidelitatea

Fidelitatea reprezinta acea caracteristica a unui test in virtutea careia se inregistreaza o constanta in timp a performantelor la test cand este administrat acelorasi indivizi precum si o constnta a performantelor acelorasi indivizi cand sunt testati de evaluatori diferiti.

Cu alte cuvinte, fidelit insemna constanta in timp a rezult, cocncordanta interevaluatori si consistenta interna a testului.

Un test este consistent daca toate partile sale costitutive concorda intr-un mod evident la scorul pe care-l realizeaza un individ. Consistenta interna poate fi verificata la un test prin corelarea performantelor la fiecare item cu performantele intregului test sau coreland performantele la jumatate din itemi cu performantele la cealalta jumatate de itemi a testului.

C. Sensibitatea

Exprima insusirea testului de a putea discrimina cu usurinta doua performante relativ apropiate.