Motivatia - Gama motivatiilor umane

Motivatia

Experienta curenta ne indeamna sa cautam explicatie pentru orice fapta omeneasca, sa ne intrebam de ce intreprinde o persoana    cutare sau cutare actiune. O asemenea intrebare vizeaza motivul actiunii, cauza sau determinarea acesteia. De regula orice act de conduita este motivat. Daca uneori nu ne dam seama de ce facem o actiune sau alta nu inseamna ca motivatia este absenta - o investigatie mai atenta o poate pune in evidenta.

O distinctie se impune atentiei noastre: avem pe de o parte datele mediului - obiectele si evenimentele externe - iar pe de alta parte avem nevoile interne, interdictiile, aspiratiile, sarcinile de adaptare, etc. In determinismul complex al comportamentului datele mediului constituie in general factorii de incitare, de precipitare, cauzele externe, in timp ce motivele tin de factorul intern, de conditiile interne ce se interpun adesea intre stimularile externe si reactiile persoanei, sustinand si directionand conduita. Sursa conduitei trebuie cautata nu numai in afara sau numai inlauntrul organismului ci in interactiunea dintre individ si mediu. Intotdeauna cauzele externe actioneaza prin intermediul conditiilor interne. Stimulii din afara nu furnizeaza energie organismului ci pun in miscare, declanseaza o energie acumulata si sistematizata in organism.

Putem astfel spune despre motivatie ca este ansamblul factorilor externi care in conditii interne date declanseaza, sustine si orienteaza conduita umana. Motivele sunt deci factori care indeplinesc doua functii:

-o functie de activare, de mobilizare energetica

-o functie de directionare a conduitei

Pe scurt, motivele prezinta doua laturi solidare - o functie energetica si una vectoriala.

1. Gama motivatiilor umane

Fiintele umane sunt creaturi complexe ale caror actiuni pot fi clasificate pe cateva nivele. Maslow evidentiaza existenta unei piramide a trebuintelor umane, piramida ce are la baza nevoile fiziologice , urmate de cele de securitate, apoi cele de apartenenta, de stima si statut, culminand cu nevoia de autorealizare. Accesul la nivele superioare este conditionat de satisfacerea nevoilor de la baza piramidei. In mare parte aceste motive sunt constiente, actiunile pe care le intreprindem putand fi justificate prin apel la ele. In determinismul complex al conduitei umane nu toate motivele sunt insa evidente, multe din ele apartinand nivelului inconstient, din care cauza comportamentul pare adesea de neanteles, haotic, aleatoriu.

O analiza mai profunda le poate determina cauza reala. In cele ce urmeaza vom aborda problematica catorva mecanisme motivationale.

a.Motivatia fiziologica

Cuprinde imbolduri cum ar fi foamea, setea, viata sexuala, somnul. Foamea si setea sunt trebuinte homeostatice provenind din deficitele materiale inregistrate de organism. Cand ating un anumit nivel de intensitate devin constientizabile Cele mai evidente semnale ale foamei sunt senzatia de gol in stomac si contractiile acestuia. Reglajul foamei se realizeaza in hipotalamus prin doua aspecte principale ale sale

-aspectul neuronal care se refera la partile creierului implicate in proces

-aspectele neurochimice care se refera la neurotransmitatorii specifici si la efectele lor

Partile hipotalamusului implicate in senzatia de foame si in comportamentul de hranire sunt nucleul ventro-median si hipotalamusul lateral. Nucleul ventromedian suprima comportamentul de hranire la animale pe cand stimularea hipotalamusului lateral accelereaza comportamentul de hranire, animalele invata forme complet noi de cautare a hranei, ceea ce sugereaza ca motivatia este foarte puternica. Lezarea acestui nucleu duce la inhibarea comportamentului de hranire.

Neurochimic, diferiti mediatori au efecte variate asupra foamei. La sobolani noradrenalina produce comportamente de hranire iar acetil colina cel de hidratare.

Obezitatea, o problema majora in societatea occidentala isi are cauza in multe situatii in leziuni ale nucleului ventro-median. S-a observat de asemenea ca oamenii obezi se comporta diferit comparativ cu persoanele care au o greutate normala in ceea ce priveste comportamentul alimentar. Intr-un studiu subiectilor li s-a cerut sa efectueze o activitate care necesita concentrare, dandu-li-se totodata si pungi de alune in coaja sau decojite. Obezii au mancat mai mult alune decojite si mai putin din cele cu coaja care presupunea munca de a le decoji. De asemenea obezii au fost mult mai sensibili la gusturi, mai ales la cele dulci

Exista dovezi ca si setea este reglata printr-un set similar de mecanisme.

In ceea ce priveste motivatiile sexuale ele sunt domeniul predilect de studiu al psihanalizei.

b.Motivatia cognitiva

Este importanta intelgerea motivatiei fiziologice , dar mult mai important este motivul pentru care fiintele umane actioneazain alte scopuri pentru satisfacerea unei nevoi fundamentale. Fiintele umane au si alte surse de motivatie, unele dintre ele sunt direct legate de modul nostru de gandire si de intelegere. De ex. uneori ne modificam ideile si opiniile si ajungem la concluzia ca ideile noastre anterioare nu erau foarte corecte. Alteori tinem foarte mult la convingerile noastre chiar daca e clar ca dovezile ne sunt impotriva. Studii importante sunt legate de disonanta cognitiva si de importanta convingerilor pe care le avem asupra motivatiilor umane, in special ce se intampla cu motivele noastre atunci cand o convingere este foarte puternica si este contrazisa evident de evenimente.

Un studiu cu un cult cvasireligios care credea ca lumea va disparea la o anumita data e relevant. In ziua stabilita, membrii cultului si-au vandut toate bunurile, s-au adunat pe un varf de munte pentru a-si petrece noaptea in rugaciune, asteptand sfarsitul lumii conform programului. Studiul urmarea in ce masura acest lucru le-a afectat convingerile.

In ciuda contradictiilor evidente intre expectantele lor si evenimentele concrete, membrii grupului nu si-au modificat substantial convingerile - nu au admis ca au gresit, ptretinzand ca actiunile lor au fost cele care au salvat lumea.

Disonanta cognitiva motiveaza actiunea umana sau convingerile, in parte datorita faptului ca nu ne simtim bine daca parerile noastre se contrazic intre ele.Experimentul prezentat este un exemplu de disonanta intre cele doua cognitii. Oamenii au incercat sa gaseasca o metoda de echilibrare a lor, astfel incat sa nu se mai contrazica dar si sa-si pastreze respectul de sine. Deci evitarea disonantei cognitive este o sursa principala    de motivatie pentru oameni.

Mecanismele de aparare pot si ele oferi motivatii puternice pentru comportamentul uman. Freud considera mecanismele de aparare drept strategii pe care lae adopta eul cu scopul de a se proteja de amenintari. Distingem aici reprimarea, uitarea (mecanisme prin care inconstientul protejeaza eul de amintirea unui eveniment traumatic sau tulburator) formatiunile reactionale( mintea reprima atat de puternic un anumit aspect - homosexualitatea de ex. - incat il poate transforma in opusul sau - atitudine militant antihomosexuala) Deseori cautam sa protejam anumite lucruri profund legate de respectul nostru de sine incat recurgem la negari, inhibitii involuntare, justificari etc, tate aceste fiind mecanisme inconstiente ce motiveaza comportamentul nostru.

Constructele personale - teorie avansata de Kelly- care afirma ca fiecare dintre noi si-a elaborat propriul set de teorii pe care utilizam ca sa intelegem lumea, teorii care ne conduc actiunile si ne influenteaza interactiunea cu alte persoane. De ex vazand o persoana care se arata aspra si taioasa si avand un set de constructe care interpreteaza acest comportament ca fiind intolerant si inspaimantator vom interactiona diferit fata de o persoana care are constructe care califica acest comportament ca hotarat si pozitiv. Persoana e aceeasi dar felul in care I se interpreteaza modul de a fi ne ghideaza comportamentul.

Conflictul apropiere-evitare - apare atunci cand un scop este intr-un fel atractiv dar in acelasi timp are si conotatii repulsive de ex. plecarea la facultate, divortul, etc. Cu cat e mai indepartata o provocare sau un eveniment important, cu atat va parea mai atractiv, dar cu cat se apropie mai mult cu atat vom inclina mai mult sa le evitam.

c.Motivarea actiunii personale

Locul controlului (locus of control). Rotter sugereaza ca exista diferente intre oameni in ceea ce priveste perceptia locului de control. Locul de control se refera la localizarea controlului evenimentelor - in interiorul persoanei (locus of control intern) sau in evenimentele exterioare (locus of control extern). Prima categorie inclina sa creada ca ceea ce se intampla deriva in mare parte din propriile eforturi, cea de-a doua categorie considera ca ceea ce se intampla e o consecinta a situatiei in care ne gasim. Rotter arata ca in general este mai sanatos sa ai un loc de control interior decat unul exterior. Pierderea controlului este o situatie stresanta. In general ea este legata de constiinta propriei eficiente, care e in mare masura o problema de perceptie decat de realizare efectiva a unor sarcini.

Un rol important revine procesului de atribuire. Seligman a identificat un stil atributional depresiv prin care individul opteaza intotdeauna pentru o analiza negativa a lucrurilor, inclina sa vada doar raul, iar cu timpul prin generalizare poate invata neajutorarea.

d.Motivele afilierii. Un alt aspect al motivatiei umane este nevoia de afiliere, necesitatea de relationare, de obtinere a unor aprecieri pozitive de la cei din jur si de asociere cu alte persoane.

Respectul social. Harre sustine ca e un motiv fundamental pentru comportamentul uman, nici unul nu vrea sa para stupid in fata altora. Acest fundament necesar comportamentului social se manifesta inca din copilarie. Copiii mici de pe un teren de joaca sunt in general mai preocupati sa-si dea aere si sa arate ce pot decat sa se implice in jocuri competitive.

Cooperarea si reconcilierea - o observatie relativ superficiala arata ca majoritatea indivizilor par sa evite in mod activ orice confruntare agresiva pana la punctul de a renunta la apararea drepturilor proprii. Cercetarile asupra conformismului si obedientei arata ca exista o tendinta puternica a oamenilor de a se conforma majoritatii sau de a se supune unei persoane mai curand decat a o contesta. Aceasta pare a fi derivata dintr-o necesitate sociala puternica, de a fi acceptat de ceilalti si de a evita respingerea.

Empatia - un atribut uman putin studiat, care arata ca daca oamenii au certitudinea utilitatii sau necesitatii ajutorului lor sunt aproape intotdeauna gata sa ajute daca pot.

e.Motive sociale si de grup. Tot timpul avem tendinta de a ne compara cu propriul grup, cu membrii sai, cu alte grupuri in ceea ce priveste statutul, prestigiul, putere, etc. Daca prin aceasta comparatie respectul de sine este amenintat se poate ajunge repede la rivalitate de grup. Frusrarea, distrugerea imaginii proprii genereaza adesea mecanismele de aparare de genul gasirii tapului ispasitor- in care vina proprie e atribuita altcuiva -sau de genul celor prezentate anterior.

2. Clasificarea motivelor

In raport cu natura, sursa si efectele motivelor asupra activitatii distingem mai multe forme ale motivatiei

a.        Motivatie pozitiva si negativa - motivatia pozitiva este produsa de recompensa (lauda, incurajare si se soldeaza in general cu obtinerea unor efecte benefice asupra comportamentului, repetarea comportamentului care a adus recompensa. Motivatia negativa este produsa de folosirea unor stimuli aversivi(amenintarea, blamarea, pedeapsa) iar comportamentul e motivat de evitarea acestor stimuli.

b.        Motivatia intrinseca/extrinseca. Motivele extrinseci sunt exterioare actiunii in cauza- de ex. elevul invata pentu a produce satisfactia parintilor, pentru note etc. Forma superioara a motivatiei este cea intrinseca. In cazul acesta e vorba de motive care nu depind de vreo recompensa din afara activitatii, recompensa constand in terminarea cu succes a actiunii. De ex pasiunea pentru un domeniu ne face sa investim o munca neobosita pentru satisfactia ce ne-o da actiunea respectiva.

3. Modelul topologic al conduitei umane

Pentru intelegerea si explicarea faptelor de conduita K. Lewin adera la un model topologic cladit pe notiunea de camp imprumutat di fizica. Similar campului fizic, autorul vorbeste despre un camp psihologic, mai exact psihosocial in care traieste omul. Acesta este format din totalitatea datelor care actioneaza asupra individului in fiecare moment, date care sunt incarcate de anumite semnificatii sau valente pentru individ si care exercita asupra sa forte de atractie sau de respingere. Comportamentul persoanei este determinat in fiecare moment de rezultanta compunerii vectorilor ce actioneaza asupra sa.

4.Aspiratie si expectanta

Stabilirea scopului este adesea rezultatul unor aproximari succesive. Problema care se pune in legatura cu prefigurarea scopului unei actiuni este aceea a nivelului, a stachetei la care situam scopurile, proiectele noastre,pe o scara ipotetica a rezultatelor posibile. Ne putem fixa scopuri ambitioase, indraznete sau unele modeste,putin ambitioase. Se pune astfel problema nivelului de aspiratie si al expectantei.

Nivelul de aspiratie ar fi nivelul pe care individul spera, doreste sa-l obtina, situandu-se intr-un context de proiectie ideala. Nivelul de expectanta ar fi rezultatul pe care individul estimeaza ca-l va obtine pornind de la o apreciere realista a nivelului pe care-l are. El are intotdeauna in vedere situatiile concrete, se bazeaza pe un calcul, o estimare a sanselor.

In general in stabilirea nivelului de aspiratie si a expectantei un rol important revine performantelor anterioare, nivelului de apreciere sau stimei de sine, grupului de comparatie, etc. Reactia tipica la succes este ridicarea stachetei nivelului de expectanta/ aspiratie in timp ce la insucces este coborarea acesteia.

5. Relatia motivatie - performanta

Individul actioneaza de regula sub influenta unei constelatii motivationale, comportamentul uman este deci plurimotivat. Intre nivelul de activare si prestatia efectiva nu exista insa o relatie liniara decat pana la un anumit punct, denumit optim motivational. Asadar randamentul efectiv creste paralel cu nivelul motivarii pana la acest nivel critic. Dincolo    de acesta, un plus de motivare antreneaza un declin al prestatiei, determinata de o mobilizare excesiva energetica ce duce la dezorganizarea conduitei. Zona optimului motivational corespunde deci unei activari energetice potricite succesului maxim. Optimumul motivational este in mare masura dependent de dificultatea sarcinii, de capaciatile subiectului, echilibrul emotional si temperamental. Supramotivarea si submotivarea determina o diminuare a performantei, prima printr-o reactie de stress dezorganizatoare, a doua printr-o insuficienta sustinere energetica a actiunii.