Psihologia recidivei - psihologie judiciara

PSIHOLOGIA RECIDIVEI - PSIHOLOGIE JUDICIARA

Este o problema mai mult pentru psihologi decat pentru juristi.

Este importanta pentru individualizarea pedepselor (recidiva).

In lumea inchisorilor totul se imparte in doua categorii:→ recidiviti si

→ nerecidivisti. Restul nu conteaza.

Stigmatul cu recidiva creeaza probleme. Doar polonezii (1952-1954) s-au intrebat ce s-ar intampla daca ar dispare cuvantul „recidiva”.

Exista o diversitate de forme de recidiva pentru ca una este sa furi a doua, a treia oara de foame si alta sa furi de placere.

INTRODUCERE:

Definitie: Recidiva este o secventa premeditata de strategie adaptativa intr-un mediu social ostil unei reusite prelungite.

Definitia este hoata pentru ca:

La prima infractiune se poate pleda pentru ea ca greseala. Dar cand apare recidiva se pune problema unui mediu ostil.

1. Judecatorul trebuie sa faca fata dilemei: pedepseste un vinovat sau il determina sa nu mai recidiveze?

2. Evolutia riscului de recidiva este un capitol al cercetarilor privind cariera criminala.

3. Uneori delinventa poate lua forma unui destin funest care-l absoarbe pe individ, dar unii pot scapa acestuia.

Tarile care au multi recidivisti in penitenciare sunt sanatoase d.p.v. social.→In acea tara nu exista conditii sa se produca noi delincvente.

CAUZELE PERSISTENTEI IN INFRACTIUNE:

Cauza este in personalitate, aici este motorul, motivatia, aici se fac alegerile. Sigur ca si mediul, etc. conteaza dar personalitatea este foarte importanta.

Denis Szabo (mare criminolog, sociolog canadian, Doctor Honoris Causa al universitatii din Bucuresti) a zis ca exista 5 cauze care explica, motiveaza de ce unii criminali raman, persista in infractiune:

1.Socializare defectuoasa - el se refera nu atat la psihologia copilului, psihologia educationala, ci „traieste intr-o zona gri in care gasim marginalitate, ocazii, lideri.”

2.Insertia intr-un mediu puternic impregnat de valorile criminale care asigura stabilitatea crimei – ghetou etnic, subcultura, gusturi pentru castig facil, lipsa de scrupule.

3.Criminali organizati care asigura incurajarea, protectia, camuflajul si coeziunea functionala in domeniul criminalitatii.

4.Mediul de droguri, alcool, in care oamenii traiesc din expediente (de azi pe maine, mici chestii) si intretin activitati predatoare.

5.Criminalii cu guler alb care profita de legislatie, atrag complici si organizeaza retele.

Reteaua este alceva decat grupul.

Grupul – d.p.v. social inseamna apropiere, relatii de proximitate spatiala, valori comune.

Reteaua – indivizii sunt dispersati; sunt liste cu spargatori, specialisti in „nu stiu ce”; indivizii din retea lucreaza cu ora si nu se stie cand vor mai lucra.

MODELE DE ANALIZA A RECIDIVEI:

Sunt doua modele:

I.Modelul criminologiei clinice:

Recidiva este rezultatul unei predispozitii individuale de natura compulsiva – intensitatea predispozitiei are rolul central si poate fi evaluata direct si indirect:

-direct: prin masurarea pulsiunilor deviante sau perverse

-indirect: prin analiza personalitatii (impulsivitatea, crentele afective, intelectuale, nevoia de stimulare).

Tipul ideal de recidivist este psihopatul sau delincventul deficitar afectiv sau cognitiv.

Sindromul de compromitere al integritatii personalitatii presupune o fisura in personalitate. De exemplu un tip este foarte inteligent, foarte bine vazut, dar joaca in draci poker. Sindromul de compromitere al integritatii personalitatii are 3 elemente care pot fi gasite la personalitatile bine vazute social, deosebit de sociabile:

-rea vointa,

-viziune nefunctionala despre lume. Aceasta duce la cruzime, batjocorirea altuia chiar si cu public.

-ii face placere de a face rau.

II.Modelul criminologiei penale:

Este stiinta sanctiunilor si a efectelor acestora.

Recidiva este rezultatul neancrederii in pedeapsa.

Acest model considerp invariante predispozitiile criminale individuale dar variabile conditiile in care trecerea la act este sanctionata.

Uneori sanctiunile au un efect pervers, amplificand probabilitatea delincventei.

TIPURI DE RECIDIVA:

1.NATURALA – este vorba de delincventa repetata, fara a fi condamnata (a furat dar n-a fost prins).

2.SOCIALA – implica o pedeapsa anterioara dar nu neaparat cu puscarie (o amenda).

3.PENITENCIARA – implica o sedere anterioara in inchisoare.

Pentru pedepsele de pana la 3 ani recidiva este mai mare de 50%.

Pentru pedepsele intre 3 si 5 ani, recidiva este mai mica de 50%.

Pentru pedepsele mai mari de 5 ani, recidiva este sub 20%.

In infractiunile unde utilizezi codul rutier este foarte importanta pentru recidiva personalitatea soferului. S-a constatat ca nu este corect sa dai pedeapsa mare cand problemele de personalitate stau bine.

In penitenciar nu este asa.

4.RECIDIVA PERSISTENTA/MULTIRECIDIVISMUL – variaza dupa tari: intre 5% si 15%.

CURBA RENUNTARII:

Renuntarra la viata infractionala este determinata de:    

1.Efectele graduale ale maturizarii – incep sa gandeasca altfel,  copiii lor au crescut, bilantul pe care si-l fac, cazierul care-i urmareste,etc.

2.Disuasiunea sanctiunilor primite (disuasiune = a descuraja, a abate) – prima pedeapsa este mica, a doua mai mare, a treia si mai mare, astfel incaz numarul de ani foarte multi stati in puscarie il determina sa renunte.

3.Dificultatile intrinseci de a reusi intr-o activitate cu minim de satisfactii – unii nu pot face „cariera”, nu-i duce mintea, nu reusesc si atunci renunta.

Astfel, s-a constatat ca:

75% renunta dupa a II-a arestare,

85% renunta dupa a V-a arestare,

13% ori devin profesionisti.

Nucleul personalitatii criminale:

-Indiferenta afectiva,

-Agresivitatea,

-Labilitatea,

-Egocentrismul.

Un studiu vechi pe delincventi spune ca s-au gasit:

4 trasaturi la 7,31% delincventi,

3 trasaturi la 16,34 delincventi,

2 trasaturi la  32,7 delincventi,

1 trasatura la 34,5  delincventi,

0 trasaturi la    9,1 delincventi.

In ceea ce priveste labilitatea, s-au gasit 65,65%,

agresivitatea58%,

egocentrismul 38%,

indiferenta afectiva   16%.

RISCUL DE RECIDIVA – TEORII:

1.Teoria asocierii diferentiate:

-merge pe deea „spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti”,

-teoria este americana,

-teoria: daca vei sta mai mult printre delincventi atunci vei ajunge si tu delincvent.

2.Teoria controlului social:

-teoria spune ca acolo unde controlul este putenic, delincventa este mica.

3.Teoria invatarii sociale:

-teoria spune ca la un individ care numai asta stie sa faca, pe care il ajuta si mintea si fizicul, nu-l mai poti prinde.

IMPORTANTA RISCULUI DE A RECIDIVA:

Este important pentru:

-judecator – pentru ca-l ajuta sa dea o sentinta individualizata,

-penitencialist – pentru ca il ajuta sa clasifice detinutii si sa ia o atitudine corecta la liberarea conditionata,

-probatiune (cei care se ocupa cu supravegherea) – pentru ca ajuta la stabilirea conditiilor de supraveghere si a intensitatii problemelor de reabilitare.

Intrumentele de evluare a riscului de recidiva urmaresc aspecte precum:

1.Istoria infractionala,

2.Educatie, experienta de munca,

3.Situatie financiara,

4.Situatie familiala,

5.Locuinta,

6.Timpul liber,

7.Grupul de prieteni,

8.Consumul de alcool sau droguri,

9.Atitudini,

10.Echilibrul emotional

Studiile pe barbati cu varsta intre 18 si 35 de ani, arata ca:

Probabilitatea de recidiva creste:

54% dupa prima infractiune,

65% dupa a II-a infractiune,

72% dupa a III-a infractiune,

80% dupa a IV-a infractiune.

REUSITA IN DELINCVENTA:

Reustita in delincventa depinde de:

a)Atributele personale,

b)Calitatea si intinderea retelei de asocieri diferentiale capabile sa mobilizeze alti delincventi.

REZULTA DOUA CATEGORII DE INFRACTORI:

1)Instigatorii – („atreprenori”) – calitati:

-au o varsta mai inaintata,

-au experienta,

-sunt considerati de incredere,

-sunt apropiati, caldurosi in relatiile interpersonale (inspira incredere),

-au un rol strategic in alegerea si coordonarea delictelor.

2)Executantii puri – care executa initiativele primilor.

Retelele care „inoveaza” in timpul si pe parcursul delictelor au castiguri mari.

SOLUTII LA RECIDIVA:

Sunt de doua feluri:

a)Traditionale: -Represiune,

-Eliminare,

-Prevenire.

b)Moderne: -Identificarea precoce a delincventilor potentiali si tratamentul lor inainte de

pubertate,

-Tratamentul delincventilor minori in institutii specializate.

PROBLEMA PEDEPSIRII RECIDIVISTILOR:

Pedepsele:

-Scurte: - sunt prea scurte pentru a trata si deseori sunt urmate de recidiva,

-Lungi: - ii expun la influente nefaste si se transforma in stil de viata.