Metodologia cercetarii sociologiei si psihologiei– teste grila

METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGIEI SI PSIHOLOGIEI– TESTE GRILA

ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE PUBLICA – TESTE GRILA

1 Studiile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului formularea unor banuieli.

a) adevarat;

b) fals.

2. Ancheta sociologica este o metoda activa de cercetare.

a) adevarat;

b) fals.

3. Prin intermediul anchetei sociologice se identifica fenomenul de serendipitate.

a) adevarat;

b) fals.

 4. Autorul care denumeste ancheta, „calea regala” a investigatiei sociologice este :

a) Paul Lazarsfeld

b) Dimitrie Gusti

c) Rene Konig

d) Jan Szczepanski

5. Numiti autorul care considera ancheta sociologica „un tip de cercetare sociologica perfecta” :

a) Robert Merton

b) Jan Szczepanski

c) Madeleine Grawitz

d) Emille Durkheim

6. Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca:

a) isi propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le determina;

b) se opreste la date de ordin subiectiv;

c) permite recoltarea rapida de a informatiilor;

d) vizeaza studiul opiniilor.

7.Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.

a) adevarat;

b) fals.

8. Sondajul de opinie publica reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.

a) adevarat;

b) fals.

 9. O investigatie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu ancheta sociologica.

a) adevarat;

b) fals.

ANCHETA PE BAZA DE CHESTIONAR

1 Prin intermediul chestionarului se urmareste:

a) descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital;

b) descrierea obiectiva a realitatii sociale;

c) testarea ipotezelor de cercetare;

d) analiza subiectiva a unei realitati sociale.

 2. Intrebarile de date factuale pot fi grupate in intrebari de cunostinte si intrebari de identificare.

a) adevarat;

b) fals.

 3 Prin intermediul chestionarului „omnibus” se surprinde interactiunea si conditionarea faptelor si fenomenelor sociale.

a) adevarat;

b) fals.

 4. Intrebarile deschise din chestionar pun in evidenta opinii bine cristalizate si consolidate.

a) adevarat;

b) fals.

5. Chestionarele postale permit utilizarea unor chestionare cu mai multi itemi.

a) adevarat;

b) fals.

6. Prin utilizarea chestionarelor postale in cercetarea sociologica se garanteaza caracterul personal si individual al raspunsurilor.

a) adevarat;

b) fals.

7. Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de ancheta presupune:

a) costuri reduse;

b) posibilitatea aparitiei fenomenului de supra-sondare,

c) eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de ancheta,

d) posibilitatea inregistrarii unor date de observatie.

8. Intrebarile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecti la unele intrebari ulterioare.

a) adevarat;

b) fals. 

9. Intrebarile de identificare servesc la analiza raspunsurilor din chestionar.

a) adevarat;

b) fals.

10. Efectul „halo”, din structura chestionarului, presupune:

a) trecerea de la general, la particular ( se realizeaza o trecere fireasca pentru punerea unei intrebari personale);

b) contaminarea raspunsurilor datorate, in special,  asezarii intrebarilor;

c) subiectul anchetat este ajutat sa dea raspunsul la o intrebare care vizeaza generalul.

11. Efectul „halo”, din structura chestionarului, este luat in consideratie in cazul chestionarelor omnibus, succesiunea temelor poate influenta raspunsurile:

a) adevarat;

b) fals.

ANCHETA PE BAZA DE INTERVIU

1. Scopul in care este utilizat interviul in stiintele socio-umane, este:

a) de recoltare a unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si tehnici;

b) de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor;

c) de recoltare a unor informatii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator).

2. Interviul nondirectiv este:

a) interviu in profunzime;

b) interviu structurat, standardizat;

c) interviu pe baza de ghid de interviu;

d) interviu nedirectionat de catre operator.

3. Sociologul care a utilizat pentru prima data interviul focalizat este:

a) Paul Lazarsfeld

b) Robert Merton

c) Dimitrie Gusti

d) Traian Herseni

 4. Interviul focalizat presupune investigatia unor teme si ipoteze de cercetare stabilite de catre cercetator.

a) adevarat;

b) fals.

5. In scop explorator, in prima faza a cercetarii, poate fi utilizat interviul standardizat, structurat.

a) adevarat,

b) fals.

ANALIZA DOCUMENTELOR SOCIALE

1. Documentele sociale sunt marcate de:

a) specificitatea (particularitatea) temei si a obiectivelor cercetarii;

b) specificitatea (particularitatea) epocii in care au fost elaborate;

c) personalitatea autorilor.

2. Documentele sociale permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale.

a) adevarat;

b) fals.

3. Recensamantul populatiei reprezinta:

a) forma de observare statistica;

b) document cifric public oficial;

c) document cifric personal oficial.

4. Utilizare documentelor necifrice personale neoficiale in cercetarea sociologica surprinde:

a) ambivalenta subiectiv-obiectiv, individual-social;

b) ambivalenta comprehensiune- explicatie;

c) date de ordin statistic.

 5. In cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte  urmatoarele cerinte metodologice:

a) adaptare la tema cercetarii;

b) adaptare la chestionar;

c) fidelitate si validitate;

d) reprezentativitate;

e) numar necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetarii.

6. Scopul in care sunt utilizate biografiile sociale in cercetarea sociologica:

a) in faza initiala a cercetarii, ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor;

b) ca sursa principala de informatii;

c) ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor;

d) ca instrument fundamental al tehnicii interviului;

e)  ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici.

7. In cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa metodologica, nu doar ca sursa de informare.

a) adevarat;

b) fals.

8. Dificultatile de recoltare a unui numar suficient de documente personale in vederea obtinerii reprezentativitatii redau mentinerea acestei surse de informare in limitele metodologiei cercetarii.

a) adevarat;

b) fals.

ANALIZA CONTINUTULUI COMUNICARII

1. Cum defineste A. Kaplan tehnica analizei continutului comunicarii ?

Raspuns: …………………………………………………………………………

2. Prezentati schema lui Harold D. Lasswell de analiza a continutului comunicarii.

Raspuns:……………………………………………………………………………

 3. Unitatea de inregistrare, din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta:

a) parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa intr-una din categoriile schemei de analiza;

b) parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza;

c) un element al analizei continutului care are functie de cuantificare.

4. Categoriile de analize elaborate in cadrul analizei continutului comunicarii sunt stabilite in functie de :

a) rezultatele cercetarii;

b) materialul analizat;

c) metodele si tehnicile de cercetare;

d) ipotezele de cercetare.

5. Analiza continutului comunicarii impune esantionarea atunci cand se realizeaza analiza documentelor personale sau continutul unui articol de ziar:

a) adevarat;

b) fals.

6. In cadrul analizei continutului comunicarii, analiza frecventelor presupune:

a) determinarea cantitativa a unitatilor de inregistrare;

b) determinarea calitativa a unitatilor de inregistrare;

c) frecventa de aparitie a unitatilor de numarare in cadrul comunicarii;

d) frecventa de aparitie a unitatilor de inregistrare in categoriile de analiza.

7. Prin validitatea analizei continutului comunicarii se urmareste:

a) relevanta caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetarii;

b) elaborarea corecta  a categoriilor de analiza;

c) elaborarea corecta a ghidului de interviu;

d) identificarea corecta a unitatilor de analiza.

METODA OBSERVATIEI SOCIOLOGICE

1. Observatia stiintifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate se pot formula ipoteze noi.

a) adevarat;

b) fals.

 2.  Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observatiei se caracterizeaza prin:

a) se limiteaza la esantioane mici;

b) interpretarile statistice si cuantificarea se pot realiza intr-o mica masura;

c) nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica.

3. Observatia nestructurata presupune existenta unei grile de categorii si ipoteze dinainte stabilite.

a) adevarat;,

b) fals.

4. Observatia participativa are un caracter descriptiv si adesea este utilizata in cercetarea sociologica in scop explorativ.

a) adevarat;

b) fals.

METODA EXPERIMENTULUI

1. In cercetare psihosociologica, valoarea metodei experimentale este data de capacitatea acesteia de verificare a ipotezelor cauzale.

a) adevarat;

b) fals.

 2. Caracteristicile esentiale ale experimentului psihosocial sunt:

a) experimentul este observatie provocata;

b) experimentul este instrument al anchetei sociologice;

c) presupune situatia experimentala controlata,

d) presupune masurarea efectelor manipularii variabilei independente asupra variabilei dependente.

3. Metoda experimentului presupune interventia activa a cercetatorului pe toata durata de desfasurare a acestuia.

a) adevarat;

b) fals.

4. Conceptele de baza in metodologia experimentului psihosocial sunt:

a) variabilele experimentale si de control;

b) controlul situatiei experimentale;

c) grup experimental si grup martor;

d) moment experimental;

e) situatie experimentala.