ANALIZA PROCESULUI DE CRESTERE - GAINI

ANALIZA PROCESULUI DE CRESTERE - GAINI

Dupa cum s-a prezentat in capitolul 6, au fost analizate doua caractere prin care se poate caracteriza dinamica procesului de crestere, si anume greutatea corporala la varsta de 7 saptamani (exprimata in grame), si masa musculara a pieptului (exprimata in note de la 5 la 1).

Analiza a fost facuta separat pentru fiecare caracter si separat pe cele doua sexe si apoi comparativ, intre caractere si intre categoriile de subiecti.

1. MASCULI

1.1. Greutate corporala

In tabelul 1. sunt prezentate performantele referitoare la greutatea corporala, la varsta de 7 saptamani, inregistrate de cei 2332 masculi apartinand la 348 familii de frati buni si 40 de familii de semifrati.

Greutatea medie a masculilor din intregul esantion analizat, a fost egala cu 1542,133,79 grame, cu variatii intre 1387,6926,69 grame (la familia de semifrati 17 cu 39 descendenti) si 1660,9619,4 grame (la familia de semifrati 4 cu 73 descendenti).

Din cele 40 de familii de semifrati paterne, 18 au inregistrat performante medii mai mari decat media esantionului, si 22 de familii medii mai mici.

Tabelul 1.

Performantele medii ale familiilor de semifrati pentru greutate corporala

Viteza absoluta de crestere exprimata prin "spor mediu zilnic" a fost in medie pe intregul esantion de 30,55 grame, cu variatii intre 27,40 grame, la familia 17 si 32,98 grame la familia 4.

Intensitatea de crestere a fost de 188,66%, cu variatii de la 187,44% la familia 17 si de 189,45% la familia 4.

Pentru a vedea daca intre familiile de semifrati sunt sau nu sunt diferente semnificative, a fost aplicat testul Fisher folosind analiza de varianta cu doua surse de variatie, inter si intrafamilii de semifrati. Tabel 2.

Analiza de varianta pentru greutatea corporala (masculi).

Valoarea Fisher egala cu 5,02, scoate in evidenta faptul ca intre familiile de semifrati sunt diferente semnificative.

Pentru a observa intre care familii se inregistreaza diferente semnificative s-a aplicat testul Tukey, in care :

Rezulta ca orice diferenta intre doua medii, mai mare de 135,46 grame, este semnificativa la un prag de probabilitate de 95%.

Din analiza datelor din tabelul 1. se poate constata, faptul ca exista diferente semnificative intre performantele medii ale familiilor de semifrati. Familiile intre care sunt diferente semnificative intre performantele medii sunt prezentate in tabelul 3.

Se poate constata, ca familia de semifrati 17, cu cea mai mica performanta medie (1387,6926,69 grame), prezinta diferentele semnificative cele mai numeroase, comparativ cu cele mai multe familii, respectiv 25.

Familia 4, care a inregistrat cea mai mare performanta (1660,9619,04 grame), difera semnificativ fata de 15 familii de semifrati.

De asemenea, familia 36, care a inregistrat o performanta medie de 1657,4227,99 grame, difera semnificativ fata de 13 familii, in aceeasi situatie fiind si familia 2 aceasta inregistrand performante semnificativ diferite fata de 12 familii de semifrati.

Referitor la gradul de variabilitate al acestui caracter in esantionul analizat, exprimat prin coeficientul de variabilitate (v%), se poate aprecia ca acesta este destul de mare, respectiv 11,88%, cu variatii intre 8,74% (familia 29) si 16,92% (familia 38), respectiv o amplitudine de 8,18 procente.

Se constata, ca 20 de familii au un grad de variabilitate mai mare decat media esantionului, celelalte 20 de familii au un grad de variabilitate mai redus.

Este important de semnalat, faptul ca majoritatea familiilor de semifrati, care au inregistrat performante ale greutatii corporale sub media populatiei, au valori ale coeficientului de variabilitate peste media acesteia. Se poate observa aceasta situatie mai evident la nivelul familiilor de semifrati situate pe ultimele trei locuri din punct de vedere al performantelor la nivel intregului esantion.

Tabel 3.

Situatia diferentelor semnificative intre familiile de semifrati

Se poate observa aceasta situatie mai evident la nivelul familiilor de semifrati situate pe ultimele trei locuri din punct de vedere al performantelor la nivel intregului esantion. De asemenea, familia cocosului 17 care prezinta o valoare a coeficientului de variabilitate de 12,01% (avand o performanta medie de 1387,69 grame), sau familia cocosului 38, care inregistreaza o valoare maxima a coeficientului de variabilitate de 16,92% si care detine a doua performanta minima, la nivelul populatiei analizate (1458,26 grame). Aceeasi situatie se intalneste si la familia de semifrati 1 care are a treia performanta minima (1450,67 grame) si al doilea coeficient de variabilitate maxim la nivel de populatie (14,62%).

Situatia este inversa in cazul familiilor de semifrati, care au inregistrat un coeficient de variabilitate sub media populatiei. Aceste familii, inregistreaza performante medii ale greutatii corporale peste media esantionului. De exemplu, familia de semifrati 29, care are coeficientul de variabilitate cel mai mic la nivelul esantionului, a inregistrat o performanta peste media populatiei (1598,33 grame). In aceeasi situatie, se afla si familia de semifrati 36 care a inregistrat a treia variabilitate minima la nivelul esantionului (9,40%) si a doua performanta maxima (1657,42 grame).

1.2. Musculatura pieptului.

In tabelul 4. sunt prezentate, pe total populatie si pe fiecare familie de semifrati, mediile notelor acordate pentru imbracarea cu muschi a capului pieptului.

Media notelor acordate descendentilor masculi pentru musculatura pieptului, a fost egala cu 2,810,01 cu variatii intre 3,170,07 ( in cazul

Tabelul 4.

Media notelor familiilor de semifrati pentru musculatura pieptului

familiei cocosului 4 cu 73 descendenti masculi) si 2,410,09 ( in cazul familiei cocosului 17 cu 39 descendenti).

Familiile de semifrati, care prezinta media notelor mai mare decat media esantionului sunt in numar de 21, iar familiile care au medii mai mici sunt in numar de 1 Doua familii (14 si 25 ) au media notelor egala cu media esantionului.

Pentru a vedea daca intre familiile de semifrati sunt sau nu sunt diferente semnificative, a fost aplicat testul Fisher, pe baza analizei de varianta cu doua surse de variatie, prezentata in tabelul 5.

Tabel 5.

Analiza de varianta pentru musculatura pieptului (masculi)

Valoarea Fisher egala cu 4,08, arata faptul ca, intre familiile de semifrati sunt diferente semnificative

Pentru a se observa intre care familii de semifrati sunt diferente semnificative, s-a aplicat testul Tukey, la fel ca in situatiile precedente :

Rezulta ca orice diferenta intre mediile notelor, mai mare decat 0,39 este semnificativa, la un prag de probabilitate de 95%.

In tabelul 6. se prezinta situatia referitoare la familiile intre care exista diferente semnificative, referitoare la performantele medii inregistrate de acestea.

Tabel 6.

Situatia diferentelor semnificative intre familiile de semifrati

Se poate constata faptul ca familia 17, care prezinta cea mai mica performanta medie pentru acest caracter, difera semnificativ fata de 23 familii de semifrati, diferenta cea mai mare de 0,76 puncte inregistrandu-se fata de familia 4. De asemenea, se pot constata diferente semnificative intre familia 1 si un numar de 14 familii de semifrati. In aceeasi situatie se afla si familia 28, tot cu 14 diferente semnificative, ambele familii inregistrand acelasi punctaj mediu (2,47).

Se mai poate constata, faptul ca familiile cu performante sub media populatiei difera semnificativ fata de un numar mai mare de familii, in comparatie cu familiile care au inregistrat performante medii peste media populatiei.

Analiza gradului de variabilitate, scoate in evidenta faptul ca acesta este foarte mare, respectiv 18,75%, cu variatii intre 25,35% inregistrata la familia 1 (cu 45 descendenti) si 10,6% la familia 36 (cu 31 descendenti). Un numar de 17 familii, prezinta un grad de variabilitate mai mare decat media populatiei luata in studiu, iar 23 de familii au un grad mai mic de varibilitate.

Coeficientul de variabilitate prezinta in general valori mari, la nivelul familiilor de semifrati care au mediile performantelor mai mici. Astfel, familia de semifrati numarul la inregistrat o variabilitate de 25,35% si o medie a performantelor pentru acest caracter de 2,4 Familia de semifrati 38 care prezinta a treia performanta minima, inregistreaza al doilea coeficient de variabilitate maxim (24,71%).

O situatie asemanatoare, se observa si in cadrul familiei 12 cu o pondere de 23,58% pentru coeficientul de variabilitate, inregistrand o performanta medie sub media esantionului (2,60).

Se poate constata faptul ca familiile de semifrati care au inregistrat coeficientii de variabilitate cei mai mici, prezinta performante destul de mari. In acest sens, familia 36, care a inregistrat o medie a notelor de 2,97 detine si cel mai redus coeficient de variabilitate (10,60%). In aceeasi situatie, se afla si familia de semifrati 29, care a inregistrat o performanta medie de 2,93 puncte si un grad de variabilitate de 12,34%..

1.3. Analiza comparativa.

In tabelul sunt prezentate performantele medii ale familiilor de semifrati pentru cele doua caractere considerate, coeficientii de variabilitate precum si ierarhizarea familiilor de semifrati in functie de performantele medii realizate pentru cele doua caractere.

Evaluarea performantelor pentru cele doua caractere, scoate in evidenta o corelatie a celor doua caractere, aceasta reiesind in principal din analiza performantelor minime si maxime pentru cele doua caractere.

Astfel, se constata faptul ca familia 4 prezinta cea mai mare medie la nivelul esantionului atat pentru greutatea corporala (1660,9619,4 grame) cat si pentru muscultura pieptului (3,170,07) iar familia 17, prezinta cele mai reduse performante la nivelul esantionului atat pentru greutatea corporala (1387,6926,69 grame), cat si pentru musculatura pieptului (2,410,09).

De asemenea, se poate observa si alte familii la care cele doua caractere se coreleaza evident. De exemplu, familiile 2, 34 si 40, care prezinta performante medii pentru greutatea corporala peste 1600 grame si media notelor pentru musculatura pieptului peste 3. In acelasi timp, familiile de semifrati 1, 6, 13, 31, si 38, care inregistreaza performante medii sub 1500 grame, inregistreaza note pentru musculatura pieptului sub 2,70.

Tabel

Analiza comparativa greutate corporala-musculatura pieptului (masculi)

Referitor la gradul de variabilitate a celor doua caractere se constata o variabilitate mai mare pentru musculatura pieptului fata de greutatea corporala, diferenta fiind de 6,87 procente, amplitudinea coeficientului de variabilitate pentru greutatea corporala fiind de 7,66%, iar amplitudinea pentru musculatura pieptului la aceeasi descendenti este de 14,75%.

Analizand locurile ocupate de fiecare familie, pentru fiecare caracter, in ierarhizarea bazata pe performantele medii realizate de catre descendentii masculi, se constata fapul ca un numar de 11 familii de semifrati ocupa acelasi loc in ierarhie pentru ambele caractere. Aceste familii sunt: 1, 2, 3, 4, 6, 17, 19, 21, 24, 34 si 39.

Folosind impartirea esantionului in cele patru grupe de ierarhizare, se observa ca in:

- 7 familii (2,4,9,29,34,36,40) masculii se plaseaza pentru ambele caractere in primele 10 locuri

- 4 familii (3,16,21,22) se plaseaza pentru performantele medii ale ambelor caractere in cea de-a doua grupa ierarhica;

- 7 familii se plaseaza in cadrul celei de-a treia grupe ierarhice (8,14,18,19,26,27,39)

- 8 familii (1,6,12,13,17,24,31,38) se plaseaza pentru performantele medii ale ambelor caractere cea de-a patra grupa ierarhica.

Restul de 14 familii se incadreaza in grupe diferite de ierarhizare, pentru cele doua caractere.

Pentru a stabili gradul in care exista concordanta intre pozitiile ocupate de fiecare familie pentru cele doua caractere, s-a utilizat corelatia de rang conform metodologiei prezentate de Spearman, in care:

Se constata faptul ca intre greutatea corporala si musculatura pieptului la masculii in varsta de 7 saptamani, exista o corelatie de rang foarte stransa si semnificativa, la un prag de probabilitte de 95%.

2. FEMELE.

2.1. Greutate corporala

In tabelul 8. sunt prezentate pe total populatie si pe fiecare familie de semisurori, performantele medii ale greutatii corporale la varsta de 7 saptamani.

Greutatea medie inregistrata la familiile de semisurori, a fost de 1361,935,28 grame, cu variatii intre 1297,0621,30 grame la familia 2 (cu 34 descendenti) si 1421,6712,30 grame la familia de semisurori 34 (cu 60 descendenti).

Din cele 40 de familii de semisurori paterne, 20 au inregistrat performante mai mari decat media esantionului, iar 20 au inregistrat performante medii sub media esantionului.

Viteza absoluta de crestere, exprimata prin «spor mediu zilnic », a fost in medie pentru intregul efectiv analizat de 26,88 grame, cu variatii

intre 28,10 grame, la familia 34 si 25,55 grame la familia 2.

De asemenea, s-a inregistrat o intensitate de crestere de 187,21%, limita minima fiind de 186,59%, inregistrata la familia 2, iar limita maxima de 187,73% determinata la familia 34.

Pentru a observa, daca intre familiile de semisurori sunt s-au nu diferente semnificative a fost aplicat testul Fisher, pe baza analizei de varianta cu doua surse de variatie (tabel 9.).

Tabel 8.

Performantele medii ale familiilor de semisurori pentru greutate corporala

Tabel 9.

Analiza de varianta pentru greutatea corporala (femele) :

Valoarea Fisher egala cu 3,46 scoate in evidenta, faptul ca intre familiile de semisurori sunt diferente semnificative.

Pentru a observa intre care familii sunt diferente semnificative, s-a aplicat testul Tukey, in care :

Rezulta, ca orice diferenta intre doua medii, mai mare decat 74,48 grame este semnificativa, la un prag de probabilitate de 95%.

In tabelul 10. este prezentata situatia referitoare la familiile intre care exista diferente semnificative intre performantele medii inregistrate de acestea.

Se constata, faptul ca familia de semisurori 2 inregistreaza cel mai mare numar de diferente semnificative (10), aceasta avand cea mai mica performanta medie la nivelul esantionului (1297,0321,30 grame).

Familia 34 care inregistreaza cea mai mare performanta (1421,6712,30 grame), difera semnificativ fata de un numar de 9 familii de semisurori.

Tabel 10.

Situatia diferentelor semnificative intre familiile de semisurori

Se poate observa, faptul ca familiile care difera semnificativ fata de un numar mai mare de familii din esantion, au inregistrat performante sub media populatiei. In acest sens, se pot observa performantele medii ale familiilor de semisurori 3, 6 si 31.

Familiile care inregistreaza performante mai mari fata de media esantionului, sunt familiile 11, 13 si 32 care difera semnificativ fata de cate 4 familii de semisurori .

Se poate afirma ca diferentele intre mediilor performantelor familiilor de semisurori sunt mai numeroase pentru familiile de semisurori aflate sub performanta medie a esantionului.

Varibilitatea, pe intreaga populatie analizata, este destul de mica, inregistrand o medie la nivelul esantionului de 7,60%, cu variatii intre 9,57% la familia 2 si 6,18% la familia 15.

Familiile de semisurori care au un grad de variabilitate mai mare decat media esantionului, sunt in numar de 19, iar familiile care inregistraza au o pondere mai mica sunt in numar de 21. Se poate observa faptul ca familiile de semisurori 2 si 3 au inregistrat coeficienti de variabilitate peste 9%, in timp ce majoritatea familiilor (in numar de 17), au un grad de variabilitate sub variabilitatea medie a esantionului.

Familiile de semisurori care inregistreaza performante mai mici pentru greutatea corporala, prezinta proportional coeficienti de variabilitate mai mari. In aceasta categorie, intra de exemplu familia de semisurori 2, care are cea mai mica performanta medie (1297,0321,30 grame), dar si cel mai mare coeficient de variabilitate (9,57%). In aceeasi situatie se afla si familia 3, care a inregistrat a treia performanta minima pentru acest caracter (1320,67154,51grame) si un coeficient de variabilitate plasat al doilea in categoria valorilor maxime (9,09%).

Situatia este inversa in cazul familiilor care au performante medii mai mari. Astfel, este relevanta situatia familiei de semisurori 34, care inregistreaza cea mai buna performanta medie (1421,6712,30 grame), in timp ce coeficientul de variabilitate, este al treilea in categoria variabilitatilor minime (6,70%). Aceiasi situatie, se observa si pentru familia 13, care inregistreaza o performanta medie de 1402,1812,41 grame, plasata a doua in categoria performantelor maxime, avand un coeficient de variabilitate de 6,61%, coeficient situat pe locul secund in categoria variabilitatilor minime.

2.2. Musculatura pieptului.

In tabelul 11. sunt prezentate pe total populatie si pe fiecare familie de semisurori, mediile notelor acordate, pentru imbracarea cu muschi a capului pieptului.

Se poate constata, ca performanta medie a notelor pentru femelele din efectivul studiat a fost egala cu 2,300,01 cu variatii intre 1,980,09 ( familia 2 cu 34 descendente) si 2,480,07 (familia 32 cu 64 descendente).

Din cele 40 familii de semisurori paterne, un numar de 20 au inregistrat performante medii sub media populatiei, 19 familii de semifrati au inregistrat performante peste media esantionului si o familie detine o performanta medie egala cu media esantionului ( familia 28).

Referitor la gradul de variabilitate al dezvoltarii musculaturii pieptului in esantionul analizat, exprimat prin coeficientul de variabilitate (v%), se poate aprecia, ca acesta este foarte mare, respectiv 22,85%, cu variatii intre 26,95% la familia 27 (cu 93 descendenti) si 20,19% la familiile 31 si 35 (cu 56 respectiv 70 descendenti).

Se constata de asemenea, faptul ca 17 de familii au un grad de variabilitate mai mare decat media esantionului, iar 23 de familii au un grad de variabilitate mai redus decat media esantionului..

Analiza gradului de variabilitate in populatia de femele, scoate in evidenta faptul ca majoritatea familiilor de semisurori, care au inregistrat performante pentru musculatura pieptului sub media populatiei, inregistreaza coeficienti de variabilitate peste media acesteia. In acest sens, se observa coeficienti de variabilitate mari la familiile de semisurori 2 si 3 (26,46% familia 2 si respectiv 24,28% familia 3), fata de media populatiei (22,85%), mediile notelor fiind mica fata de media esantionului (1,98 pentru familia 2 si 2,17 pentru familia 3).

Tabel 11.

Mediile notelor familiilor de semisurori pentru musculatura pieptului

Pentru a observa daca intre familiile de semisurori sunt s-au nu diferente semnificative, a fost aplicat testul Fisher, pe baza analizei de varianta cu doua surse de variatie, prezentata in tabelul 12.

Tabel 12.

Analiza de varianta cu doua surse de variatie pentru musculatura pieptului (femele)

Valoarea Fisher egala cu 1,8 scoate in evidenta, faptul ca intre familiile de semisurori sunt diferente semnificative.

Pentru a se observa intre care familii de semisurori sunt diferente semnificative s-a aplicat testul Tukey, in care :

.

Se poate spune ca, exista diferente semnificative intre familiile de semifrati, pentru orice diferenta intre punctajul mediu al acestora, mai mare decat 0,38.

Pentru familiile de semisurori se inregistreaza un numar foarte mic de diferente semnificative. In acest sens, se observa faptul ca numai familia 2 difera semnificativ fata de un numar de 11 familii, aceasta inregistrand cea mai mica performanta medie (1,980,09) la nivelul esantionului, in acelasi timp determinandu-se o variabilitate cu mult sub media populatiei.

Tabel 13.

Situatia diferentelor semnificative intre familiile de semisurori

2.3. Analiza comparativa.

In tabelul 14. sunt prezentate performantele medii ale familiilor de semisurori pentru cele doua caractere considerate, coeficientii de variabilitatre precum si ierarhizarea familiilor de semisurori, in functie de performantele medii realizate.

Se observa faptul ca exista interdependenta destul de evidenta intre evolutia greutatii corporale si evolutia musculaturii pieptului. De exemplu familia de semisurori 2 a inregistrat performantele cele mai mici atat pentru greutatea corporala (1297,0621,30 grame) cat si pentru musculatura pieptului (1,980,09). De asemenea, familia 3 si familia 31 au inregistrat performante minime pentru ambele caractere.

Tabel 14.

Analiza comparativa greutate corporala-musculatura pieptului (femele)

La polul opus se afla familiile care detin performante maxime pentru ambele caractere. De exemplu familiile 32, 33, 34, care prezinta performante medii pentru greutatea corporala peste 1389 grame si note pentru musculatura pieptului peste 2,46.

Este important de semnalat faptul ca variabilitatea medie pe intregul efectiv, este de aproximativ de trei ori mai mare pentru musculatura pieptului fata de greutatea corporala, diferenta fiind de 15,25 procente. Amplitudinea coeficientului de variabilitate pentru greutatea corporala este de 3,39%, iar pentru musculatura pieptului la aceeasi descendenti este de 6,76%. Se poate aprecia, ca performantele pentru greutatea corporala, prezinta la femele o mai buna omogenitate fata de performantele inregistrate pentru musculatura pieptului. In acelasi timp, diferentele mari pentru acest parametru, pot interveni si datorita metodologiei diferite de evaluare (grame pentru greutatea corporala si note intre 1-5 pentru musculatura pieptului).

Facand o analiza a locurilor ocupate de fiecare familie, pentru fiecare caracter, in ierarhizarea bazata pe performantele medii realizate de catre descendentii femeli, se constata fapul ca un numar de 5 familii de semisurori ocupa acelasi loc ierarhic pentru ambele caractere. Aceste familii sunt: 2, 11, 15, 31 si 35.

Referitor la plasarea familiilor de semisurori in cele patru grupe ierarhice folosite si la masculi, se constata ca:

- 6 familii (9,11,15,32,33,34) sunt plasate in prima grupa ierarhica, in functie de performantele medii ale ambelor caractere;

- 5 familii de semisurori (1,4,8,14,28) sunt plasate, in functie de performantele medii ale ambelor caractere, in cea de-a doua grupa ierarhica

- 3 familii de semisurori (12,20,27) sunt plasate in functie de performantele medii ale ambelor caractere in cea de-a treia grupa ierarhica;

- 7 familii de semisurori sunt plasate in functie de performantele medii ale ambelor caratere in cea de-a patra grupa ierarhica (2,3,7,18,26,31,35).

Restul de 19 familii sunt plasate in grupe ierarhice diferite pentru cele doua caractere.

Pentru a stabili gradul in care exista concordanta intre pozitiile ocupate de fiecare familie pentru cele doua caractere, s-a utilizat corelatia de rang conform metodologiei prezentate de Spearman:

In acest sens, se constata faptul ca intre greutatea corporala si musculatura pieptului la femele la varsta de 7 saptamani, exista o corelatie de rang foarte stransa si semnificativa, la un prag de probabilitate de 95%.

3. ANALIZA COMPARATIVA MASCULI/FEMELE

3.1. Greutate corporala

In tabelul 15. sunt prezentate performantele medii pentru greutate corporala la cele doua sexe, cu coeficientii de variabilitate aferenti, diferentele inregistrate intre performantele medii ale celor doua sexe pe fiecare familie de semifrati/semisurori si semnificatiile diferentelor inregistrate in urma aplicarii testului Student.

Se poate constata, ca descendentii masculi prezinta performante medii mai mari comparativ cu descendentii femeli. Diferenta intre performantele medii pe intregul esantion este de 180,20 grame.

Tabel 15

Analiza comparativa pentru greutatea corporala

Diferenta intre performantele maxime realizate de cele doua sexe (masculii din familia 4 si femelele din familia 34) este de 239,29 grame in favoarea masculilor. Diferenta intre performantele minime ( masculii din familia 17 si femelele din familia 2) este de 90,66 grame tot in favoarea masculilor. Rezulta ca masculii si femelele care sunt minus variante, au ritmuri de crestere mult mai apropiate, comparativ cu cele inregistrate la masculii si femelele plus variante. Cea mai mare diferenta intre performantele medii ale celor doua sexe din cadrul aceleiasi familii o inregistreaza familia de semifrati/semisurori 2 (357,75 grame). La polul opus se situeaza familia 17, aceasta inregistrand cea mai mica diferenta intre performantele celor doua sexe (34,92 grame). Pe ansamblul esantionului, in 4 familii de semifrati/semisurori diferenta intre rezultatele medii ale masculilor si femelelor este mai mica de 100 grame, in 4 familii diferenta este intre 100 si 150 grame, in 22 familii diferenta este intre 150 si 200 grame, in 5 familii intre 200 si 250 grame, in 4 familii intre 250 si 300 grame si intr-o singura familie diferenta este mai mare de 350 grame.

Referitor la gradul de variabilitate exprimat prin coeficientul de variabilitate, se poate observa faptul ca la nivelul esantionului, masculii prezinta coeficienti de variabilitate mai mari, comparativ cu femelele, diferenta inregistrata fiind de 4,28 procente in favoarea masculilor.

De asemenea, masculii inregistreaza fluctuatii mai mari in procesul de crestere pina la varsta de 7 saptamani, diferenta intre valoarea maxima si cea minima a coeficientului fiind de 7,66 procente, la femele aceasta diferenta este mult mai mica respectiv de 3,39 procente. Aceasta insemnna ca procesul de crestere s-a desfasurat mult mai uniform la femele fata de masculi in cadrul aceleiasi familii de semifrati/semisurori.

Cea mai mare diferenta referitoare la variabilitatea dintre masculii si femelele din aceeasi familie de semifrati/semisurori se inregistreaza la familia 38, diferenta fiind de 9,57 procente, iar cea mai mica la familia 2, la care diferenta este de 0,49 procente.

Referitor la semnificatia diferentelor intre performantele medii realizate de subiectii din cele doua sexe, se poate observa in urma aplicarii testului « Student » ca acestea sunt foarte semnificative la 36 din cele 40 familii de semifrati/semisurori. Intre descendentii masculi si femeli ai familiei 38 exista diferente distinct semnificative, diferente semnificative inregistreaza familiile 1 si 13, iar diferente nesemnificative inregistreaza numai familia 1

Diferenta performantelor medii intre cele doua sexe, dintre familiile care au prezentat diferente semnificative este mica, respectiv de 81,64 grame pentru familia 1, si de 65,46 grame pentru familia 13, fata de diferenta medie a populatiei (180,2 grame).

Se constata ca masculii din familiile 4, 22, 29 si 40, care au inregistrat performante medii peste 1500 grame, au inregistrat in acelasi timp si cea mai mare valoare in urma testului « Student », comaparativ cu celelalte familii.

Referitor la evolutia comparativa dintre media performantelor si gradul de variabilitate, se poate constata faptul ca, pentru descendentii din ambele sexe, performantele mai mari sunt insotite de un coeficient de variabilitate mai mic. Astfel, familiile de semisurori care au inregistrat performante peste 1400 grame, prezinta coeficienti de variabilitate sub 7%. Situatia este relativ similara pentru familiile care au inregistrat performantele medii cele mai mici, acestea inregistrand pentru ambele sexe coeficienti de variabilitae maximi. In acest sens, descendentii masculi ai familiei 17 au o performanta medie minima de 1378,69 grame, inregistrand o variabilitate destul de mare (12,01%). In aceeasi situatie se afla si familia 2, in care descendentii femeli, au inregistrat cea mai mica performanta medie (1297,0621,30 grame) si un grad de variabilitate mare (9,30%).

De asemenea se poate observa ca semnificatia diferentelor intre performantele celor doua sexe este cu atat mai mica, cu cat diferenta intre coeficientii de variabilitate la cele doua sexe este mai mare. De exemplu familia 1, care prezinta diferente semnificative, inregistreaza o diferenta intre coeficientii de variabilitate mare de 7,79%, familia 38 care prezinta diferente distinct semnificative inregistreaza o diferenta mare de 9,57%, fata de marja la nivelul esantionului (4,28%).

In acelasi timp, se observa faptul ca, in cadrul acestor familii, diferentele intre performantele medii, sunt cu atat mai evidente, cu cat diferenta intre coeficientii de variabilitate pentru cele doua sexe este mai mare. Astfel familia 38, in care descendentii masculi au inregistrat cel mai mare coeficient de variabilitate al esantionului (16,92%), prezinta diferente distinct semnificative intre performantele celor doua sexe, amplitudinea fiind de 9,57% in favoarea masculilor. In schimb, familia 17 care prezinta diferente nesemnificative, a inregistrat valori ale performantelor medii foarte apropiate intre cele doua sexe, diferenta fiind de 34,92 grame in favoarea masculilor, aceasta fiind si cea mai redusa diferenta inregistrata la nivelul esantionului.

De asemenea, se poate constat faptul ca, diferentele intre performantele medii ale familiilor de semifrati/semisurori care sunt nesemnificative, semnificative si distinct semnificative, este mai mica comparativ cu diferentele intre performantele medii ale masculilor si femelelor la nivelul esantionului, respectiv 34,92 grame la familia 17, 81,64 grame la familia 1, 65,46 grame la familia 13 si 99,45 grame la familia 38, fata de 180,2 grame diferenta medie determinata la nivelul esantionului.

In acelasi timp, se poate observa faptul ca diferentele intre performantele celor doua sexe, sunt mai mici tocmai la familiile la care descendentii masculi prezinta cele mai mici performante. In aceasta situatie se gasesc familiile 2,7 si 38, in care masculii prezinta performante medii sub 1500 grame. Situatia se prezinta invers pentru familiile in care masculii inregistreaza performante medii mai mari, situatie intalnita la masculii familiilor 2,4,29,40, in care diferentele fata de femele sunt mai mari in comparatie cu restul familiilor.

Se poate deduce ca dupa ecloziune, masculii prezinta o curba a cresterii mai fluctuanta comparativ cu femelele, in aceleasi conditii de mediu. De aceea, trebuie observat mai atent procesul de crestere al masculilor, astfel incat sa se reduca pe cat posibil diferentele mari de greutate intre indivizii care apartin aceleiasi linii.

Analiza comparativa referitoare la desfasurarea procesului de crestere la masculii si femelele din aceeasi familie de semifrati/semisurori, a fost continuata si prin ierarhizarea familiilor de semifrati/semisurori, in functie de performantele medii ale masculilor si femelelor din fiecare familie.

In tabelul 16. este prezentata ierarhia pentru greutatea corporala medie inregistrata de masculii si femelele din cadrul familiilor de semifrati/semisurori.

Facand o analiza a locurilor ocupate de fiecare familie, intr-o ierarhizare bazata pe performantele medii realizate de catre descendentii de ambele sexe, se constata urmatoarele:

o singura familie de semifrati/semisurori (familia 19) ocupa aceiasi  pozisie atat pentru masculi cat si pentru femele;

Tabel 16.

Analiza ierarhica a greutatii corporale in cadrul familiilor de SF/SS

patru familii (9, 15, 33 si 34), ocupa pozitia in primele 10 locuri in ierarhie, atat pentru masculi cat si pentru femele;

- doua familii (23 si 30), ocupa pozitia in cea de-a doua decada ierarhica pentru ambele sexe;

- o familie (27), ocupa pozitia in cea de-a treia decada ierarhica pentru ambele sexe;

- trei familii (6, 7, si 31), ocupa pozitia in cea de-a patra decada ierarhica pentru ambele sexe.

In restul de 28 de familii de semifrati/semisurori masculii si femelele, nu se plaseaza in aceeasi grupa de ierarhizare.

Familiile cele mai distantate ierarhic sunt urmatoarele :

- familia de semifrati/semisurori 2 in care masculii prin performantele lor ocupa locul 3 in ierarhie, iar femelele ocupa locul 40, distanta intre pozitiile celor doua sexe fiind de 37 locuri;

- familia de semifrati/semisurori 13 in care masculii ocupa locul 36 in ierarhie iar femelele locul 3, distanta intre cele doua sexe fiind de 33 locuri;

Pentru a observa care este nivelul de concordanta intre pozitiile ocupate in functie de performantele masculilor si femelelor din cadrul aceleiasi familii de semifrati/semisurori, s-a determinat corelatia de rang, conform relatiei elaborata de Spearman:

Rezulta astfel ca intre cele doua sexe, pentru caracterul greutate corporala la varsta de 7 saptamani, exista o corelatie de rang strinsa dar la limita inferioara si semnificativa, la un prag de probabilitate de 95%.

Se poate constata faptul ca masculii din familiile de semifrati/semisurori prezinta o viteza de crestere medie de 30,55 grame/zi, cu variatii intre 27,40 grame/zi pentru familia 17 si de 32,98 grame/zi pentru familia 4, iar femelele o viteza de crestere medie de 26,88 grame/zi, cu variatii intre 25,55 grame/zi in cazul familiei 2 si 28,10 grame/zi in cazul familiei 34.

Diferenta medie a vitezei de crestere intre masculi si femele, este de 3,67 grame/zi, diferenta cea mai mare inregistrandu-se intre descendentii familiei 4 cu 5,97 grame/zi in favoarea masculilor, iar diferenta cea mai mica se observa la familia 1 In acest sens masculii inregistreaza o viteza de crestere mai mare cu 0,71 grame/zi.

Pentru descendentii masculi, s-a calculat o medie a intensitatii de crestere de 188,66, cu limita minima de 187,43 la familia 17 si limita maxima de 189,45 in cazul familiei 4. pentru femele intensitatea de crestere relizata in medie pe intregul esantion este de 187,21 limita maxima fiind de 186,59 la familia 34, iar limita minima fiind de 186,59 la familia 2.

Masculii prezinta o intensitate de crestere medie la nivelul esantionului, mai mare cu 1,45 fata de descendentii femeli, cu variatii intre 2,82 pentru familia 2 si 0,31 pentru familia 1

Pe intreg esantionul se poate constata, ca o diferenta de un procent intre intensitatile de crestere inregistrate la masculii si femelele din aceeasi familie, determina o diferenta in privinta sporului mediu zilnic egala cu 2,53 grame

In tabelul 1 este prezentata viteza absoluta de crestere si intensitatea de crestere la cele doua sexe.

Tabel 1

Viteza absoluta de crestere si intensitatea de crestere pentru greutatea corporala

3.2. Musculatura pieptului

In tabelul 18. sunt prezentate performantele medii pentru musculatura pieptului la masculi si femele, coeficientii de variabilitate inregistrati la fiecare familie, diferentele inregistrate intre performantele medii ale celor doua sexe pe fiecare familie de cocos si semnificatiile diferentelor inregistrate in urma aplicarii testului Student

Se constata faptul ca descendentii masculi prezinta performante medii mai mari comparativ cu descendentii femeli. Diferenta intre performantele medii pe intregul esantion este de 0,51 puncte.

Diferenta intre performantele maxime realizate de ale cele doua sexe (masculii din familia de semifrati 4 si femelele din familia de semisurori 32) este de 0,69 puncte in favoarea masculilor, iar diferenaa intre performantele minime ( masculii din familia 17 si femelele din familia 2 ) este de 0,43 puncte tot in favoarea masculilor. Rezulta ca masculii si femelele care sunt minus variante au ritmuri de dezvoltare a musculaturii pieptului mai apropiate, comparativ cu cele inregistrate de masculii si femelele plus variante.

Cea mai mare diferenta intre performantele medii ale celor doua sexe pentru acest caracter o inregistreaza familia de semifrati/semisurori 2 (1,02 puncte), iar familia 17, inregistreaza cea mai mica diferenta (0,05 puncte).

Referitor la gradul de variabilitate, se poate observa faptul ca la nivelul esantionului, femelele prezinta coeficienti de variabilitate mai mari comparativ cu masculii, diferenta inregistrata fiind de 4,1% procente.

Tabel 18.

Analiza comparativa pentru musculatura pieptului ( masculi si femele).

Masculii inregistreaza fluctuatii mai mari ale coeficientului de variabilitate, cu o amplitudine de 13,01%. Amplitudinea fluctuatiilor la femele este de 6,76%, diferenta intre amplitudinile inregistrate la cele doua sexe fiind de 6,25% .

Referitor la semnificatia diferentelor intre cele doua sexe, se poate constata, faptul ca exista diferente foarte semnificative intre masculi si femele in cadrul a 36 de familii de semifrati/semisurori. Intre descendentii masculi si femeli ai familiei 5 si 38 exista diferente semnificative, diferente nesemnificative inregistrand familiile 1 si 1

Diferenta intre performantele medii inregistrate la masculii si femelele din cadrul familiilor care prezinta diferente semnificative este mica, de 0,44 puncte la familia 5 si de 0,29 puncte la familia 38, fata de diferenta medie pe intregul esantion (0,51 puncte). De asemenea, familia 1 si 17, inregistreaza diferente nesemnificative intre performantele celor doua sexe, diferenta inregistrata este de 0,1 pentru familia 1, si de 0,05 puncte pentru familia 1

Familiile de semifrati/semisurori in care descendentii masculi inregistreaza performante mari, prezinta diferente foarte semnificative mai evidente fata de femele, in aceasta situatie fiind familiile 2,4,7,29,40.

De asemenea, s-au inregistrat diferente nesemnificative intre performantele medii ale masculilor si femelelor in familiile de semifrati/semisurori in care descendentii masculi prezinta cele mai mici performante medii. Astfel, masculii din familia 17 au inregistrat o performanta de 2,410,09 puncte, iar la familia 1 masculii au inregistrat un punctaj mediu de 2,470,09.

Se constata o anumita corelatie intre coeficientul de variabilitate al masculilor si semnificatia diferentelor. In acest sens, familia 1 in care masculii au inregistrat cel mai mare coeficient de variabilitate (25,35%), prezinta diferente nesemnificative, in timp ce familia 29 in care masculii au inregistrat cea mai mica variabilitate (12,34%), prezinta diferente foarte semnificative (t=8,65)

3.3. Analiza comparativa

Se poate observa faptul ca performantele pentru ambele caractere sunt mai mari la masculi in comparatie cu femelele. De asemenea, se observa la o corelatie perfecta a performantelor minime si maxime la masculi fata de femele, masculii familiei 4 situandu-se pe primul loc in ierarhia pentru ambele caractere (1660,96 g pentru greutatea corporala respectiv 3,17 puncte pentru musculatura pieptului), fata de femele care a inregistrat acelasi loc ierarhic numai pentru performanta minima (familia 2 cu 1297,06 grame respectiv 1,98 puncte pentru musculatura pieptului), primul loc fiind ocupat de familia 34 pentru greutatea corporala (1421,67 grame) respectiv de familia 32 pentru musculatura pieptului (2,48 puncte).

Referitor la coeficientul de variabilitate, se pot observa situatii diferite intre cele doua sexe pentru caracterele considerate. Astfel masculii inregistrteaza pentru greutatea corporala o variabilitate medie mult mai mare fata de femele (11,88% la familiile de semifrati, respectiv 7,60% la familiile de semisurori). Pentru musculatura pieptului asa cum s-a mai spus situatia se prezinta invers, masculii prezentand coeficienti de variabilitate mai mici fata de femele (18,75% la familiile de semifrati, respectiv 22,85% la familiile de semisurori).

De asemenea caracterul greutate corporala, prezinta o diferenta mai mare intre coeficientii de variabilitate medii ale celor doua sexe fata de musculatura pieptului (2,48 procente pentru greutatea corporala in favoarea masculilor, respectiv 2,10 procente pentru musculatura pieptului in favoarea femelelor).

Referitor la plasarea ierarhica a familiilor de semifrati/semisurori pentru cele doua caractere, se poate constata ca familiile de semifrati inregistreaza aceeasi ierarhizare pentru un numar mai mare de familii respectiv 11, fata de familiile de semisurori la care 5 familii ocupa acelasi loc pentru ambele caractere. De asemenea se poate observa ca 14 familii de semifrati sunt plasate in grupe ierarhice diferite pentru cele doua caractere, fata de 19 familii de semisurori.

Referitor la corelatia de rang utilizata pentru a observa influenta reciproca a celor doua caractere, se poate spune ca familiile de semifrati prezinta o corelatie de rang mai mare fata de familiile de semisurori (0,837 la masculi fata de 0,637 la femele).