Improvizatia armonica in stilurile Be bop si Post bop

Improvizatia armonica in stilurile Be bop si Post bop

Subcapitolele urmatoare se adreseaza cursantilor aflati la nivel mediu si avansat de pregatire

Asa cum afirmam si la capitolul I, dupa 1940 au inceput sa se foloseasca pe scara larga noi modalitati de imbogatire a continutului improvizatiei armonice. Intre acestea amintim:

1. Cromatizarea materialului melodic si armonic
2. Inlocuirile de acorduri si cadente - asa numitele substitutii
3. Introducerea unor accente asimetrice care intrerup uniformitatea frazelor si transforma discursul binar intr-unul poliritmic.

In cele ce urmeaza vom detalia aceste cateva aspecte ale improvizatiei de factura be bop si post bop. Vom amana prezentarea modalitatilor specifice de cromatizare, subiect pe care urmeaza sa-l tratam la sectiunea Formule melodico-ritmice prestabilite. Pentru celelalte doua subiecte vom adopta aceeasi metoda de studiu ca si la capitolul anterior:

1. Analizarea unui solo 2. Sintetizarea procedeelor uzitate 3. Punerea in practica a acestora prin intermediul exercitiilor 4. Extinderea cunostintelor prin culegere de noi date 5. Intergrarea tuturor acestor elemente in practica improvizatiei.

Exemplul 22 How high the moon / Ornithology

Analiza nr 4

In exemplul 22 se afla trei tipuri de linii melodice construite pe structura armonica a piesei How High the Moon. In prima parte apare o versiune putin simplificata a melodiei originale, in cea de a doua, tema piesei Ornithology de Charlie Parker. In fine, in ultima parte, am transcris un fragment dintr-o improvizatie realizata in 1946 de acelasi Charlie Parker. Desi armoniile sunt identice observam ca desenul melodiilor difera substantial.

Exemplul 23 Rezumat melodico armonic al exemplului 22.

In primul caz atentia se concentreaza pe dimensiunea orizontala a discursului, in special pe sunetele unde se opreste desfasurarea melodica - vezi masurile 1-8 din exemplul 23.

In cel de al doilea caz (Ornithology), demersul ar putea fi numit armonico-melodic, in care frazele 1 si 2 sunt desfasurari melodice uniforme (a se urmari numerotarea din ex 23), frazele 3-5 au caracter accidental, cu mai multe schimbari de directie, iar 6-10 sunt sunt arpegii ce figureaza acordurile chorusului. Fragmentele 9 si 10 ale exemplului 23 corespund cu volta 2 a piesei. Tot in rezumatul din exemplul 23, cazul al doilea, intre frazele 6 si 10 notam nu mai putin de 8 desfasurari de acorduri.

In cel de al treilea caz (rezumatul frazelor improvizate de Ch. Parker) ne vom concentra mai mult asupra desfasurarilor arpegiate, incercand sa relevam raportul dintre ele si structura chorus-ului.

Incepem analiza de la situatia aII-a (masura a 9-a a exemplului nr. 23)

Fraza 1 contine o desfasurare ascendenta a modului Ionian inceput de pe tonica sol, urmata de o figura, un fel de "grupet atipic"* pornit dinspre nota superioara, pe care il vom numi 3123. Il numesc atipic" pentru ca aici nu avem de a face cu un sunet principal in jurul caruia sa se construiasca broderia ci doar cu o figura alcatuita din 3 inaltimi diferite carora le-am repartizat cate o cifra pornind dinspre grav inspre acut. Prin urmare 3123 incepe cu sunetul acut, trece prin sunetele grav si mediu pentru a reveni acolo de unde a plecat. Veti constata ca acest fel de numerotare care se aseamana cu digitatia si de multe ori coincide cu ea, isi va gasi o valoare de intrebuintare foarte ridicata in improvizatia jazz-istica. Totusi, pentru a nu crea confuzii intre 3123 si raportul fata de fundamentala unde cazul nostru ar fi trebuit numerotat 5345**, vom pune inaintea lui 3123 majuscula G de la grup. Vom numi deci figura melodica in cauza G3123 (a se vedea exemplul 24 A)

Fraza 2 consta intr-o desfasurare ascendenta a dorianului pornit de pe aceeasi tonica, sol.

In fraza 3, care in mare este construita pe sunetele trisonului fa major, semnalam o intarziere 4 la 3, pe timpul al treilea al masurii. (sib inspre la). Aceasta intarziere se transforma in broderie prin inserarea treptei a doua, sol#, pentru a atinge rezolvarea pe timpul al patrulea.

Acest gen de broderie pe care o putem nota 312 se foloseste de obicei in combinatie cu o formula ritmica dactilica*** poate aparea pe mai toate treptele unei scari. Daca am fi respectat distanta fata de fundamentala, ea ar fi trebuit notata 4 2# 3. Totusi, ceea ce ne intereseaza momentan la aceste broderii este conturul melodic si nu functia in tonalitate asa ca o vom retine notatia initiala 312 (exemplul 24 B). Si pentru ca ea nu poate fi incadrata in niciuna dintre categoriile broderiilor traditionale (apogiatura, grupetul sau mordentul), o vom numi simplu broderie, notand-o B 312.

* Grupetul este o formula melodica ornamentala ce alterneaza sunetul real cu cel superior si inferior.

** Unde nota re este cvinta lui sol (5), nota si - terta (3) s.a.m.d.

*** Dactil - picior metric ce contine o valoare lunga urmata de doua scurte.

Exemplul 24

Frazele 4 si 5 sunt secvente adica repetari ale unui contur melodic pe o alta treapta. Daca s-ar fi secventat si armoniile ar fi rezultat Fm, Bb7 / Bbm, Eb7 dar in fraza a doua acordurile folosite sunt Eb7, D7. De aici rezulta situatii modale diferite. In prima masura din fraza 4, sunetele apartin modului minor melodic, iar in cea de a doua - mixolidianului; in fraza 5, masura intai, modul devine lidian dominant prin suprapunerea pe acordul Eb7. Acest mod poate fi considerat marca distinctiva a perioadei si curentului be bop (exemplul 24 D).

Acordul figurat in fraza nr.6 (masura 16 din ex. 23) este Gm9, situatie armonica intrata in vocabularul improvizatorilor de jazz odata cu perioada be bop. Aceasta fraza ar putea fi cifrata 9 8 5 3b 7 6b 5 Este interesant ca, daca eliminam cifrele 5 si 3 care sunt componentele principale ale acordului, rezulta succesiunea 9 8 7 6b 5 - un tetracord frigian descendent spre treapta a V-a. (Exemplul 24 E).

Fraza nr.7 este construita pe relatia dintre acordurile majore ale treptelor IIIm si VI 7. Dupa cum se poate observa, cel de al doilea acord a fost inlocuit cu unul micsorat situat cu o terta mai sus. Acesta este un procedeu comun de substitutie arpegiata pe care il vom detalia in cele ce urmeaza.