Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie | |
Muzica | Pescuit | Sport |
METODE DE MONITORIZARE SPORTIVA IN JUDO
Specializare: Performanta in Sport
Caracteristici:
- provine din stiintele naturii;
- este vizuala (de cele mai multe ori);
- proces activ;
- este urmata de inregistrare (consemnare);
- trebuie ferita de idei preconcepute;
- intr-o cercetare mai ampla este prima etapa.
este integrala si analitica,;
este metodica si condusa dupa anumite reguli;
este repetata si verificabila;
presupune o anumita codificare a operatiilor si un anumit sistem de variabile si factori acceptati de toti cercetatorii;
apeleaza la procedee moderne de analiza cantitativa;
indeplineste functii explicative si prospective.
Observatia statistica
Autoobservatia
11. Observatie "armata" (intermediata)
Ce se poate observa:
In domeniul nostru vom intalni, in special, observatii facute asupra proceselor dirijate, organizate si conduse rational cum sunt procesul intructiv-educativ, procesul de antrenament, procesul de recuperare, procesul de pregatire a cadrelor, competitiile, excursiile etc. In centrul atentiei vor sta investigatiile privitoare la comportamentul motric, tehnic, tactic, raspunsul la anumite proceduri (programe) de recuperare. Astfel subiectii vor fi observati in urmatoarele situatii:
- sistem educational si de invatare specifica (motrica);
- sisteme competitionale;
- activitati recreative
- procese de recuperare.
Observatia poate fi indreptata asupra:
individului ( sportiv )
grupului (sportivi );
- relatiile dintre indivizii unui grup;
- relatiilor dintre grupuri (dupa varsta, sex, ramura sportiva, profesiune).
Dificultatile observatiei
Observatia spontana (intamplatoare) este fragmentara, lipsita de obiectivitate, vaga, lipsita de precizie, nu este argumentata in scris, nu este judecata critic.
- Observatia stiintifica are la randul ei o serie de neajunsuri:
- este perceptie a unui fenomen si deci depinde de factorii care determina natura acestui proces psihic (acuitate senzoriala, stabilitatea sau mobilitatea atentiei);
- eficienta si valoarea observatiei depind de calitatea observatorului, de orientarea lui stiintifica in domeniul respectiv;
- depinde de capacitatea de intelegere a celui care observa (de aceea se impune dublarea lui cu aparate de inregistrare);
- unele fenomene apar la un interval mare de timp, altele sunt foarte complexe si de scurta durata;
- particularitatile individuale si de sexe pot influenta calitatea observatiei.
trebuie sa se faca deliberat;
sa aiba scopuri precis formulate - scopul sa fie in concordanta cu ipoteza formulata;
sa aiba sarcini precis formulate si in conformitate cu scopul sau sarcinile urmarite;
sa se desfasoare metodic si sistematic (dupa un program, cu regularitate);
sa se efectueze o inregistrare fidela si exigenta a datelor observate;
prelucrarea si interpretarea datelor trebuie sa fie exigenta;
sa se realizeze o pregatire a observatorului si a observatiei.
Inregistrarea observatiei
Complexitatea, durata in timp a fenomenelor observate impun cercetatorului pregatirea unor tehnici de inregistrare care sa asigure obiectivitatea observatiei. Inregistrarea observatiei se poate face prin organele de simt, prin intermediul sau cu ajutorul aparatelor si instrumentelor adecvate (aparate de filmat, camere video, casetofoane etc.). conduita motrica si verbala a subiectului, ca si performantele sale vor fi inregistrate pe fise de observatie.
Fisa de observatie va cuprinde rubrici speciale pentru fenomenele previzibile si impuse cercetarii. In functie de specific si de scopul urmarit va avea si spatii pentru consemnarea unor fenomene neasteptate sau mai putin intalnite. Notarea se face de regula prin semne sau simboluri - unele consemnari mai largi se fac prin descriere terminologica succinta.
Prelucrarea si interpretarea datelor. Prelucrarea poate fi cantitativa si calitativa. Fisele de observare sunt analizate, continuandu-se chiar cu codificarea elementelor de detaliu, daca acestea au aparitie frecventa, fiecare fisa va fi adnotata cu date sau aprecieri carte conduc spre anumite concluzii.
Etapele unei cercetari care are la baza metoda observatiei
stabilirea tematicii cercetarii si a sarcinilor de lucru
precizarea ipotezei de lucru
selectionarea subiectilor
pregatirea observatiei (pregatirea observatorului, pregatirea instrumentelor de lucru, realizarea fisei de observatie)
observatia pilot (de proba)
observatia propriu-zisa
centralizarea datelor
prelucrarea si interpretarea rezultatelor
formularea concluziilor si a recomandarilor
METODA BIOCHIMICA SI ANAMNEZA MEDICO SPORTIVA.
Aceste doua metode de monitorizare pot fi folosite cu eficienta maxima in judo deoarece ele ne ofera o serie importnanta de informatii care ne ajuta sa tindem catre obtinerea performantei.Cu ajutorul acestor doua mijloace de monitorizare obtinem o serie de informatii legate de starea de sanatate a sportivului si si de calitatile sale pe care le are in practicarea judo-ului.
Monitorizarea pregatirii sportivilor de performanta consta intr-un proces de evaluare obiectiva, in timp util, a raspunsului biologic, biomecanic si psihologic al sportivului la stimulii utilizati in antrenament in scopul dirijarii stiintifice a pregatirii
Monitorizarea biochimica a antrenamentului constituie un complex de mijloace de dirijare efectiva a antrenamentului cu ajutorul informatiilor furnizate de analizele biochimice.
Principii generale de monitorizare
Principiul pluridisciplinaritatii: teorii & metode din biochimie, fiziologie, medicina, biomecanica psihologie si metodologie a sportului
2. Principiul investigatiei de teren: masurarea raspunsului in efort specific
Principiul periodizarii: evaluare periodica in cadrul macrociclurilor de pregatire
Principiul individualizarii: interpretarea rezultatelor prin raportarea la valorile proprii sportivului
Principiul maximizarii informatiei: maximum de informatii valabile din minimum de investigatii investigarea momentelor relevante ale pregatirii (probe de control, etape de "incarcare" etc. aparatura performanta, metode precise si rapide
Principiul minimizarii metodelor invazive: recoltarea unor cantitati minime de probe biologice (microprobe de sange capilar din deget sau lobul urechii)
Principiul deontologic: libera acceptare din partea sportivului. Constrangerea induce manifestari psihovegetative care modifica raspunsul biochimic si fiziologic compromitand rezultatul monitorizarii.
Anamneza sportiva trebuie sa contina un set de intrebari din care sa reiasa cat de mare este capacitatea individului de a practica judo.
TESTUL.
Reprezinta o proba prin care se examineaza, in psihologia experimentala, unele aptitudini psihice i fizice ale unei persoane.
In judo putem aplica o multitudine de teste referitoare la:tehnica la sol,tehnica din picioare,mobilitate si forta.
Testele legate de tehnica in judo se pot aplica pe fiecare sportive in parte.Se urmareste in timpul testului corectitudinea tehnicii folosite,rapiditatea,coordoanarea sportivului si pozitia corpului.In principiu in judo testele se pot aplica pe fiecare procedeu si tehnica in parte.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate