Stiinte politice

Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» Rolul agentului guvernamental in procedurile cedo

Rolul agentului guvernamental in procedurile cedo

ROLUL AGENTULUI GUVERNAMENTAL IN PROCEDURILE CEDO

Institutia Agentului guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului functioneaza la Ministerul Afacerilor Externe din luna iulie 2003, fiind transferata de la Ministerul Justitiei prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 64/2003 privind stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice.

Institutia Agentului Guvernamental urmareste, in acele cazuri in care acest lucru este posibil, impulsionarea demersurilor administrative care ar putea conduce la solutionarea pe plan intern, anterior pronuntarii Curtii, a unor cazuri in care, fie este posibil un nou recurs intern, ca urmare a adoptarii noii legislatii in materie, fie incalcarea dreptului se datoreaza neexecutarii unei hotarari interne. In aceste cazuri, in eventualitatea reusitei demersurilor administrative in vederea restituirii, respectiv a punerii in posesie, se va putea evita condamnarea statului roman prin solicitarea radierii cauzelor de pe rolul Curtii sau prin incheierea unor conventii de solutionare amiabila.

Urmarirea, alaturi de institutiile competente, a armonizarii legislatiei si practicii administrative si judecatoresti cu standardele impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotararile pronuntate impotriva Romaniei (care, conform art. 46 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, sunt obligatorii pentru tara noastra), pe de o parte, precum si, cu titlu preventiv, prin hotararile pronuntate in alte spete relevante, constituie un obiectiv prioritar al Agentului guvernamental.

Aceasta componenta legislativa constituie un aspect esential al executarii hotararilor CEDO de catre statele parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care este urmarita de catre Comitetul Ministrilor (forul politic al Consiliului Europei) si, are totodata, o deosebita relevanta la nivelul Uniunii Europene, in aprecierea de catre aceasta a indeplinirii criteriilor politice de aderare.

Reglementarea institutiei Agentului guvernamental:

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 94/1999 privind participarea Romaniei

la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila (publicata in M. Of. nr. 431 din 31 august 1999), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 87/2001 - anexa 3, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 64/2003 - anexa 1 privind stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice (publicata in M. Of. nr. 464 din 29 iunie 2003) si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 48/2008 (publicata in Monitorul Oficial nr.330 din 25 aprilie 2008)

Hotararea Guvernului Romaniei nr.868/2003 privind organizarea si

functionarea Agentului guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea Guvernului Romaniei nr.100/2004 privind organizarea si

functionarea Ministerului Afacerilor Externe.

Atributiile institutiei Agentului guvernamental

intocmeste actele si apararile necesare, infaptuieste orice alte acte

procesuale, ia masurile necesare pe plan intern si realizeaza orice alte acte sau activitati legate de reprezentarea intereselor statului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si la Comitetul Ministrilor;

sesizeaza Curtea in numele Romaniei cu o cauza interstatala, pe baza

deciziei Guvernului;

formuleaza interventia voluntara intr-o cauza aflata pe rolul Curtii, in care

reclamantul este un cetatean roman, iar paratul un alt stat decat Romania, parte la Conventie;

formuleaza propuneri cu privire la desemnarea judecatorului ad-hoc, in

cazurile prevazute de Conventie;

colaboreaza cu autoritatile publice, institutiile publice, regiile autonome,

societatile comerciale cu capital majoritar public, precum si cu persoanele si structurile investite cu o misiune de serviciu public, care sunt obligate sa trimita Agentului guvernamental, la cererea si in termenul stabilit de acesta, toate actele, datele si informatiile necesare reprezentarii intereselor statului roman la Curte si la Comitetul Ministrilor;

colaboreaza cu instantele judecatoresti, Curtea Constitutionala, Curtea de

Conturi, celelalte jurisdictii, Ministerul Public, organele de cercetare penala, notarii publici, executorii judecatoresti si celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de infaptuirea sau administrarea justitiei ori a celorlalte activitati jurisdictionale sau de executarea hotararilor judecatoresti ori a celorlalte acte jurisdictionale, care au obligatia sa trimita Agentului guvernamental, la cererea si in termenul stabilit de acesta, pe langa actele, datele si informatiile necesare reprezentarii intereselor statului roman la Curte si la Comitetul Ministrilor si actele privind procedurile aflate in curs de desfasurare in fata acestora, indiferent de stadiul in care se afla, cu respectarea celeritatii procedurilor interne in curs; poate solicita tribunalului competent teritorial, in cazul in care considera necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care sa constituie mijloc de proba in cauza aflata pe rolul Curtii;

incheie, in numele Guvernului Romaniei, conventiile de rezolvare pe cale

amiabila a unei cauze intemeiate pe o cerere individuala impotriva statului roman, dupa ce Curtea ii comunica cererea;

informeaza ministrul afacerilor externe cu privire la modificarile legislative

care se impun in urma evolutiei jurisprudentei Curtii, in vederea promovarii, impreuna cu institutiile competente, a actelor normative corespunzatoare.

Colaborarea Agentului guvernamental cu alte institutii

La data de 11 noiembrie 2003 a fost semnat Protocolul de cooperare intre Ministerul Afacerilor Externe si Institutul National al Magistraturii referitor la educatia juridica si formarea profesionala privind sistemul de protectie a drepturilor omului prevazut de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Documentul vizeaza stabilirea unei baze permanente de colaborare intre cele doua institutii cu privire la aspecte legate in principal de activitatea institutiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, precum si de promovarea pregatirii aprofundate a magistratilor in materia drepturilor omului.

Protocolul semnat intre Ministerul Afacerilor Externe si Institutul National al Magistraturii vizeaza atat activitatea de instruire a auditorilor de justitie (cursantii Institutului National al Magistraturii, care vor deveni magistrati), cat si cea de pregatire continua a magistratilor, urmarindu-se in primul rand promovarea cunoasterii si aplicarii directe a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, fara a se atinge prin aceasta principiul echilibrului si separatiei puterilor in stat.

Sesizarea Curtii de catre Romania cu o cauza interstatala se face de catre

Agentul guvernamental, pe baza deciziei luate in acest sens de Guvern.

Interventia voluntara intr-o cauza aflata pe rolul Curtii, in care reclamantul

este un cetatean roman, iar paratul un alt stat decat Romania, parte la Conventie, se face de catre Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului justitiei.

Agentul guvernamental este obligat sa respecte caracterul secret al actelor,

datelor si informatiilor care au aceasta natura, potrivit legii.

Nu pot fi comunicate Agentului guvernamental acte, date sau informatii care

sunt protejate de dreptul la respectarea vietii private.

Agentul guvernamental nu are dreptul sa intervina in infaptuirea sau in

administrarea justitiei.

Proceduri la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Procedura in fata Curtii

Desfasurarea normala a procedurii intr-o cauza care ajunge la o judecata asupra fondului va fi, in cele mai numeroase cazuri urmatoarea:

introducerea plangerii;

contacte preliminare cu grefa Curtii;

inregistrarea plangerii;

repartizarea catre o camera a plangerii;

desemnarea unui judecator - raportor de catre camera;

examinarea de catre un comitet de 3 membrii;

comunicarea plangerii catre Guvernul respectiv;

depunerea observatiilor si stabilirea faptelor;

audierea;

decizia data de camera asupra admisibilitatii;

posibilitatea de negociere, in vederea unei reglementari pe cale amiabila;

hotararea Curtii.

Reguli generale

Potrivit art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului "Curtea

poate fi sesizata printr-o cerere catre orice persoana fizica sau organizatie neguvernamantala sau de orice grup de particulari care se pretinde victima a unei incalcari de catre una dintre inaltele parti contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalele sale. Inaltele parti contractante se angajeaza sa nu impiedice prin nici o masura exercitiul eficace al acestui drept.

Orice stat contractant (plangere statala) sau particular care se considera victima unei violari a conventiei (plangere individuala) poate adresa direct Curtii de la Strasbourg o cerere ce are in vedere violarea de catre un stat contractant a unui drept garantat prin Conventie. O nota la indemana celor care inainteaza cererea si formulare pot fi obtinute de la grefa.

Conditii:

Curtea poate fi sesizata printr-o cerere de catre orice persoana fizica, orice organizatie neguvernamentala sau de orice grup de particulari care se pretinde victima a unei incalcari de catre una dintre Inaltele parti contractante a drepturilor recunoscute in Conventie sau in Protocoalele sale
Curtea nu poate fi sesizata decat dupa epuizarea cailor de recurs interne
Curtea poate fi sesizata intr-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive (ultima hotarare definitiva a instantelor din Romania)

In ceea ce priveste cererile de sesizare a Curtii, acestea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Conditiile ce trebuie indeplinite de petitionari se pot imparti in doua mari categorii:

conditii generale ce trebuie indeplinite de toti petitionarii;

conditii speciale ce privesc o anumita categorie de petitionari - stat sau parte individuala.

Conditiile generale:

Aceste conditii sunt prevazute de art 35 din Conventie si sunt:

epuizarea tuturor cailor de atac interne;

scurgerea unui termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a deciziei interne.

Conditii speciale:

Conditii ce trebuie indeplinite de o petitie individuala sunt:

numele, data nasterii, nationalitatea, sexul, profesia si adresa petentului;

numele, profesia si adresa reprezentantului, daca este cazul;

partea sau partile contractante mpotriva carora este indreptata patitia;

expunerea sccinta a faptelor;

o expunere succinta a violarii normelor Conventiei si a argumentelor pertinente;

obiectul petitiei ca si descrierea cererii unei satisfactii echitabile;

copii ale tuturor documentelor, a deciziilor ce privesc obiectul petitiei.

Pentru a fi admisibila, cererea trebuie

-sa nu fie anonima;

sa nu fie in mod esential aceeasi cu o cerere examinata anterior de catre Curte sau deja supusa unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare, daca ea nu contine fapte noi;

sa nu fie incompatibila cu dispozitiile Conventiei sau ale Protocoalelor sale;

sa nu fie in mod vadit nefondata sau abuziva.

rezolvarea pe cale amiabila si declaratia unilaterala

Prevederi relevante: articolele 37, 38 si 39 din Conventie; articolele 8, 8¹ si 10 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 Conventia de rezolvare pe cale amiabila se incheie intre Guvernul Romaniei, reprezentat de Agentul guvernamental, si reclamant sau reprezentantul acestuia. Conventia de rezolvare pe cale amiabila poate fi semnata doar dupa ce Curtea comunica Agentului guvernamental cererea reclamantului.

Sumele stabilite prin conventia de rezolvare pe cale amiabila se platesc in termenul prevazut de conventia de rezolvare pe cale amiabila sau, daca un asemenea termen nu este prevazut, in 3 luni de la data semnarii conventiei de rezolvare pe cale amiabila.

O alta modalitate de a pune capat litigiului, in cauzele repetitive in care reclamantul nu accepta solutionarea amiabila, o reprezinta formularea unei declaratii unilaterale, prin care Guvernul recunoaste incalcarea Conventiei si se angajeaza sa ia o serie de masuri individuale si generale pentru a repara prejudiciul material si moral cauzat victimei, precum si a preveni aparitia unor cauze similare in viitor. Aceasta modalitate de solutionare a litigiului este agreata de Curtea Europeana, care a radiat de pe rol o serie de cauze (cu titlu de exemplu: Tahsin Acar impotriva Turciei, Meriakri impotriva Moldovei, Gergely impotriva Romaniei, Kalanyos impotriva Romaniei), ca urmare a declaratiei unilaterale a guvernului parat, invocand art. 37 alin. 1 lit. c) din Conventie, care prevede ca instanta europeana poate radia o cerere de pe rol atunci cand continuarea examinarii cererii nu se mai justifica.

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului este contradictorie si publica. Audierile sunt publice, mai putin daca Marea Camera/ Camera nu decide in circumstante exceptionale altceva. Altfel, memoriile si alte documente depuse la grefa Curtii de parti sunt accesibile publicului.

Recurentii individuali pot trimite ei insisi petitii, dar reprezentarea printr-un avocat este recomandabila si chiar necesara pentru audieri sau odata ce cererea a fost declarata admisibila.

Consiliul Europei a creat un sistem de asistenta judiciara pentru reclamantii cu resurse insuficiente.

Partile contractante sunt reprezentate de catre agenti guvernamentali care pot fi asistati de consultanti sau de catre consilieri.

Persoanele fizice, organizatiile neguvernamentale si grupurile de persoane particulare despre care este vorba in art 34 al Convetiei pot supune Curtii initial niste petitii, fie actionand direct, fie prin intermediul unui reprezentant. Reprezentantul petitionarului trebuie sa fie un consultant abilitat sa-si indeplineasca functia pentru oricare dintre Partile contractante si avand resedita pe teritoriul unei dintre acestea, sau o alta persoana agreata de preseditele camerei. Preseditele camerei poate, acolo unde reprezentarea ar fi in mod normal obligatorie, sa-l autorizeze pe petitionar sa-si asume el insusi apararea intereselor sale, daca este necesar cu asistenta unui consultant sau a unui alt reprezentant agreat.

Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza. Dar cererile pot fi redactate intr-o limba oficiala a statelor contractante. O data ce cererea a fost declarata admisibila, o limba oficiala a Curtii trebuie utilizata, mai putin atunci cand presedintele camerei/ Marii Camere nu da autorizarea de a se continua folosirea limbii in care s-a redactat cererea.

Procedura de examinare a admisibilitatii

Fiecare petitie individuala este atribuita unei sectiuni, presedintele desemnand un raportor. Dupa un examen preliminar al cauzei raportorul decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet de 3 membrii sau de o camera.

Un comitet poate in unanimitate sa declare o petitie inadmisibila sau sa o stearga din registrul Curtii pentru ca o decizie in acelasi mod poate fi luata fara un alt examen.

Alte cauze le sunt atribuite direct raportorilor camerelor, acestia pronuntandu-se asupra admisibilitatii.

,,In afara cauzelor care le sunt repartizate direct de raportori, camerele au cereri individuale nedeclarate, inadmisibile de comitetul celor trei membrii, precum si cereri statale. Ele se pronunta in privinta admisibilitatii, ca si a fondului cererilor, in general prin decizii separate, dar cand este cazul, prin decizii unice."

Camerele pot in orice moment sa se desesizeze in favoarea Marii Camere cand cauza priveste o problema grava referitoare la interpretarea Conventiei sau pentru ca solutia problemei poate conduce la o contradictie cu o hotarare pronuntata anterior de Curte

Primul stadiu al procedurii este de ordin scris chiar daca in cadrul camerei se poate decide sa se tina audienta.

Pentru ca cererea sa fie acceptata, aceasta trebuie sa aduca elemente noi fata de cererea anterioara, daca a mai existat una asemenea, care a fost supusa Curtii. Se considera ca fiind elemente noi informatiile de natura sa modifice motivele pe care s-a bazat Curtea in respingerea cererii anterioare.

Curtea considera ca fiind abuzive cererile inspirate de dorinta de publicitate sau de propaganda a petitionarului sau cele care contin termeni defaimatori, provocatori, injuriosi sau ofensatori la adresa partii contractante impotriva careia a fost indreptata plangerea.

Luate cu majoritate, deciziile camerei asupra admisibilitatii trebuie sa fie motivate si facute publice.

Procedura referitoare la fond

O data ce camera a decis sa retina o petitie, sa admita cererea, ea poate invita partile sa trimita probe suplimentare si observatii scrise, inclusiv in ceea ce-l priveste pe reclamant o eventuala cerere de ,,satisfactie echitabila" si sa asiste la audierea publica privind fondul cauzei.

Presedintele camerei poate, in interesul unei bune administrari a justitiei sa invite sau sa autorizeze toate statele contractante care nu participa la procedura sau toate persoanele interesate, altele decat cele reclamante, sa trimita observatii scrise sau in circumstante exceptionale sa ia parte la audienta.

Un stat contractant al carui resortisant este reclamantul in cauza poate sa intervina de drept.

In timpul procedurii in fond negocierile vizand concluzia unei reglementari amiabile pot fi duse prin intermediul grefierului. Aceste negocieri sunt confidentiale.

Audierea

Presedintele camerei conduce dezbaterile si determina ordinea in care sunt chemati sa ia cuvantul agentii guvernamentali, consultantii si consilierii partilor.

Atunci cand in virtutea art 42 din regulament o delegatie a camerei organizeaza o audiere in scopul stabilirii faptelor, presedintele delegatiei conduce dezbaterile, iar delegatia exercita, daca este cazul, puterile conferite camerei de catre Conventie sau prin regulament.

Atunci cand, fara a invoca motive suficiente, o anumita parte nu se prezinta, camera nu tine seama de acele motive daca acest lucru I se pare compatibil cu o buna administrare a justitiei.

Martorii, expertii si alte persoane a caror audiere este decisa de camera sau de catre presedinte sunt convocati de catre grefier. Convocarea indica:

cauza despre care este vorba;

obiectul anchetei, expertizei sau altei masuri ordonate de camera sau de catre presedintele acesteia;

dispozitii luate pentru plata indemnizatiei ce ii revine persoanei convocate.

Dupa verificarea identitatii sale si inainte de a-si indeplini misiunea, martorul depune un juramant sau face o declaratie solemna.

Camera decide in legatura cu orice contestatie aparuta cu ocazia recuzarii unui martor sau unui expert. Ea poate asculta cu titlu de informatie o persoana imposibil de audiat ca martor.

Orice judecator poate pune intrebari agentilor guvernamentali, consultantilor si consilierilor partilor, petentului, martorilor, expertilor ca si oricarei persoane care se prezinta in fata camerei.

Procedura in fata Marii Camere

,,Dispozitiile care reglementeaza procedura in fata Camerelor se aplica, mutatis mutandis, si celei in fata Marii Camere".

In baza art 30 din Conventie, atunci cand o cauza pedinte in fata unei camere ridica o problema grava cu privire la interpretarea Conventiei sau a Protocoalelor sale, sau atunci cand solutionarea unei probleme cu care ea este sesizata poate conduce la o contradictie fata de o hotarare data anterior de Curte, camera poate, atata timp cat nu a statuat inca sa se desesizeze in favoarea Marii Camere, cu exceptia cazului in care una dintre parti s-ar opune la aceasta in conformitate cu prevederile regulamentului.

O decizie de desesizare nu are nevoie sa fie sesizata.

In baza art 43 al Conventiei, oricare dintre parti poate, cu titlu de exceptie, sa depuna in scris la grefa, intr-un interval de 3 luni incepand cu data pronuntarii unei hotarari date de o camera, o cerere de retrimitere la Marea Camera indicand problema grava cu privire la interpretarea sau aplicarea Conventiei sau a Protocoalelor sale sau problema grava de ordin general care potrivit partii merita sa fie examinata de Marea Camera.

Un colegiu de 5 judecatori ai Marii Camere, constituit in conformitate cu art 24&6 al regulamentului examineaza cererea pe baza dosarului existent. El nu o retine decat daca estimeaza ca acea cauza ridica intr-adevar o asemenea problema. Decizia de respingere a cererii nu trebuie sa fie motivata.

Atunci cand colegiul retine cererea, Marea Camera statueaza printr-o hotarare.

De notat ca atunci cand o cauza a fost deferita Marii Camere, in baza art 30 sau a art 43 al Convetiei, presedintele Marii Camere desemneaza ca judecatori raportori pe unul sau - in cazul unei petitii statale - pe unul sau mai multi dintre membrii sai.

Atunci cand o cauza este deferita Curtii in baza art 5 & 4 din Protocolul nr 11 al Conventiei, un colegiu de judecatori ai Marii Camere, constituita in coformitate cu art 24 &6 al regulamentului de organizare si functionare al Curtii decide, doar pe baza dosarului, daca aceasta trebuie sa fie solutionata de catre o camera sau de catre Marea Camera.

Cand cauza este solutionata de catre o camera hotararea acesteia este definitiva in conformitate cu art 5&4 din Protocolul nr 11, iar art 73 din regulament este inaplicabil.

Cauzele transmise Curtii in baza art5 &5 din Protocolul nr 11 sunt deferite Marii Camere de catre presedintele Curtii.

Pentru fiecare cauza care este transmisa in baza art 5&5 din Protocolul nr 11, Marea Camera este completata cu judecatori desemnati prin rotatie in cadrul uneia dintre grupurile mentionate in art 24&3al regulamentului, cauzele fiind atribuite alternativ fiecaruia dintre grupuri.

Hotararile Curtii

Camerele iau hotarari cu majoritate de voturi. Fiecare judecator care ia parte la examinarea cazului are dreptul de a anexa hotararii fie opinia sa separata (concordanta sau diferita), fie o simpla declaratie de dezacord.

In decurs de trei luni de la data pronuntarii hotararii unei camere, oricare parte poate solicita ca afacerea sa fie deferita Marii Camere daca ea ridica o problema grava referitoare la interpretarea sau la aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale sau o problema grava cu caracter general. Astfel de cereri sunt examinate de un colgiu de 5 judecatori ai Marii Camere, compus din presedintele Curtii, presedintii sectiilor, cu exceptia presedintelui sectiunii de care apartine camera care a emis hotararea si un alt judecator ales, prin rotatie, dintre judecatorii care nu au fost membrii camerei initiale.

Hotararea camerei devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau inainte daca partile declara ca nu au intentia de a face apel la Marea Camera sau daca colegiul de s judecatori a respins asemenea cerere.

Daca colegiul accepta cererea, Marea Camera se pronunta asupra cazului cu majoritate de voturi sub forma unei hotarari care este definitiva.

Toate hotararile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele parate interesate.

Comitetul Ministrilor raspunde de supravegherea executarii hotararilor. Lui ii revine astfel sarcina de a verifica daca statele care au fost considerate ca au violat Conventia au luat masurile necesare pentru a se achita de obligatiile specifice sau generale ce rezulta din hotararile Curtii.

Avizele consultative

Curtea poate, la cererea Comitetului Ministrilor, sa dea avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea Conventiei si a Protocoalelor sale.

Hotararea Comitetului Ministrilor de a cere avizul Curtii este luata cu majoritate de voturi.

Cererile de opinii consultative sunt examintate de Marea Camera ale carei opinii sunt emise cu majoritate de voturi. Fiecare judecator poate sa-i anexeze fie expozeul opiniei sale separate - concordanta sau diferita - fie o simpla declaratie de dezacord.

JURISPRUDENTA

Importanta

Accesul la principalele hotarari ale Curtii, documentarea, cercetarea jurisprudentei bogate a Curtii Europene a Drepturilor Omului reprezinta o necesitate cu atat mai mult cu cat drepturile si libertatile conferite prin legea fundamentala a tarii trebuie interpretate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la care Romania este parte si care au prioritate conform art 20 din Constitutie, in caz de neconcordanta cu legislatia interna.

Astfel, Conventia Europena a Drepturilor Omului, ratificata de tara noastra, a dobandit aplicabilitate in dreptul intern, motiv pentru care interpretarea data de Curte prevederilor acesteia este esentiala.

,,Curtea este intr-adevar interpreta suprema a Conventiei".

Avandu-se in vedere importanta jurisprudentei Curtii si a influentei pe care o exercita in dreptul intern al fiecarei tari s-a apreciat ca ,,hotararile sale duc, deseori, la schimbari ale legislatiei, ale jurisprudentei sau ale practicii, mai ales in domeniul procedurii judiciare si a libertatilor publice".

Functia majora a Curtii, asa cum se subliniaza in doctrina, este aceea de a ,,completa", de a ,,remedia lacunele si slabiciunile dreptului intern", fara a se substitui insa acestuia. Dreptul intern ramane principalul instrument de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

,,Cel mai bun mijloc de a sensibiliza judecatorul national sa aplice principiul subsidiaritatii care-i da misiunea de a decide el insusi in raport cu violarile Conventiei este sa cunoasca hotararile Curtii si sa le utilizeze in propria jurisprudenta".

De reliefat valoarea juridica si morala a hotararilor Curtii, eficacitatea practica a acestora, atribute esentiale care subliniaza pregnant necesitatea aprofundarii jurisprudentei bogate a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Hotararile Curtii sunt definitive, neputand face obiectul unui recurs la o alta autoritate. Sunt obligatorii, dar nu executorii, in sensul ca nu anuleaza si nu modifica nici un act al statului in culpa.

Controlul executarii hotararii este asigurat insa de Comitetul Ministrilor ai Consiliului Europei, care poate adopta, in cazul refuzului statului de a aplica hotararea, o recomandare.

Sanctiunea nerespectarii acesteia poate atrage retragerea sau exculderea statului respectiv din Consiliul Europei.

Curtea hotaraste in ceea ce priveste respectarea sau nerespectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului consacrate prin Convetia Europeana a Drepturilor Omului din 1950, asa cum a fost amendata prin protocoalele (11) aditionale. Astfel sanctioneaza nerespectarea urmatoarelor drepturi si libertati:

libertatea fizica:

dreptul la viata;

interdictia torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane si degradante;

interzicerea muncii fortate sau obligatorii;

dreptul la libertate si la siguranta;

libertatea de a pleca si a veni s.a.

drepturile de procedura:

dreptul la un proces echitabil;

dreptul la un recurs efectiv in fata unei instante nationale;

dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori s.a.

drepturile vietii personale:

dreptul de a se casatori;