Contabilitatea operatiunilor privind trezoreria - obiectivele contabilitatii

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR

PRIVIND TREZORERIA

1 Notiuni teoretice cu privire la operatiunile privind trezoreria

1.1 Obiectivele contabilitatii operatiunilor privind trezoreria

1.2 Continutul operatiunilor privind trezoreria

2.3 Contabilitatea conturilor la banci

Contabilitatea decontarilor prin conturile la banci este denumita si "decontari fara numerar". Acestea detin ponderea cea mai mare in cazul decontarilor intre unitatile economice.

Reflectarea acestor decontari in contabilitate se face cu ajutorul conturilor din grupa 51 "Conturi la banci" si cuprinde: operatiuni cu valori de incasat, operatiuni efectuate prin conturile curente la banci, operatiuni cu credite bancare pe termen scurt.

A. Contabilitatea valorilor de incasat

In categoria valorilor de incasat se includ cecurile de incasat si efectele de incasat primite de la clienti.

Cecul este ordinul de plata dat de titularul unui cont curent catre banca la care isi are deschis contul, de a elibera o anumita suma de bani persoanei inscrisa in cec sau prezentatorului acestuia. Titularii de depozite folosesc cecurile in mod frecvent, pentru achitarea marfurilor cumparate, fapt care le atribuie si lor rolul de instrumente de credit pentru circulatia marfurilor.

Prin intermediul cecului sunt implicate trei parti: tragatorul (persoana ce ordona plata-clientul), trasul (banca ce primeste ordin neconditionat de efectuare a platii) si beneficiarul (persoana catre se face plata).

Pentru ca clientul (tragatorul) sa poata emite un cec, banca ii elibereaza un cec in alb, care contine informatii tiparite in prealabil de catre banca. Posesorul cecului completeaza formularul, il semneaza si il da beneficiarului (furnizorului), care il va prezenta bancii sale spre incasare.

Cecul este platibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania este de 8 zile, daca cecul se plateste in localitatea in care a fost emis si de 15 zile in celelalte cazuri.

Efectele de incasat sunt titluri de credit care nu au valoare proprie. Ele sunt concomitent simbol al banilor si document de expresie a relatiilor de credit, respectiv relatii dintre debitori si creditori. Creditul comercial da nastere la titluri de credit sub forma cambiei.

Cambia este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata. Cambia care cuprinde numai obligatia de plata se mai numeste si bilet la ordin.

In cazul biletului la ordin, in relatia de credit apar doua persoane: debitorul (emitentul), care se obliga (isi ia angajamentul) sa plateasca o anumita suma la un anumit termen sau la prezentare si beneficiarul, in calitate de creditor sau incasator.

In situatia in care creditorul da ordin debitorului sa plateasca la scadenta suma datorata unei persoane specificata in cambie, cambia se mai numeste si polita sau trata.

In circuitul tratei participa trei persoane: tragatorul, in calitate de creditor, care emite cambia, trasul, in calitate de debitor, care trebuie sa plateasca suma inscrisa in cambie unei a treia persoane, care este beneficiarul.

Reflectarea acestora in contabilitate se face cu ajutorul contului 511 "Valori de incasat". Este un cont de activ, care se detaliaza pe trei conturi de gradul II, astfel:

5112 "Cecuri de incasat";

5113 "Efecte de incasat";

5114 "Efecte remise spre scontare.

Aceste conturi se debiteaza cu valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti si se crediteaza, pe de o parte, cu valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate si, pe de alta parte, cu valoarea sconturilor acordate. Soldul acestui cont reflecta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate.

Cecurile remise bancii spre incasare si cele primite, dar care nu au fost remise spre incasare, sunt reflectate in debitul contului 5112 "Cecuri de incasat". O gestiune corecta a trezoreriei presupune insa ca soldul contului 5112 "Cecuri de incasat" sa corespunda cu valoarea cecurilor remise spre incasare. Daca acest cont nu asigura acest lucru, atunci el poate sa se subdivida in doua conturi analitice: "Cecuri de incasat" si "Cecuri remise spre scontare"?.

Exemplu: C.C.A. Iasi primeste la data de 202004, de la unul din clientii sai, un cec pentru suma de 119.000.000 lei, reprezentand contravaloarea marfurilor livrate cu factura nr.345/. La data de 24.02004 cecul este remis la banca spre incasare, iar la data de 26.02004, in extrasul de cont, este confirmata incasarea sumei.

Aceste operatiuni pot fi reprezentate conform schemei nr. 1.

Reflectarea in contabilitate se face conform notei contabile nr. 1.

Nota contabila nr.1

Schema nr. 1 Circulatia cecului

Daca contul 5112 "Cecuri de incasat" este desfasurat pe doua structuri, contabilizarea se face ca in nota contabila nr.2.

Nota contabila nr. 2

In cazul in care intervin cecuri fara acoperire, pentru o mai buna urmarire a creantei aferente unui cec neplatit, poate fi deschis un cont distinct "Clienti-cecuri neplatite", pentru ca existenta unui cec fara acoperire nu presupune creanta ca fiind irecuperabila. Inregistrarile in contabilitate sunt cele prezentate in nota contabila nr.

Nota contabila nr. 3

Cheltuielile aferente recuperarii acestor creante sunt inregistrate fie in contul clientului, fie sub forma de cheltuieli ale exercitiului (cheltuieli cu servicii bancare).

Exemplu privind efectele comerciale: Centrul de Cercetari pentru Antibiotice Iasi detine in portofoliul sau o trata acceptata de un client, pentru suma de 20.000.000 lei. Scadenta tratei este la 20.09.2004.

Pentru incasare putem alege una din urmatoarele variante:

a) remiterea tratei la banca, spre incasare, la scadenta;

b) remiterea tratei la banca, spre scontare, inainte de scadenta, la 5.09.2004. Pentru acesta operatiune banca percepe drept comision suma de 10.000 lei, TVA19 %, rata scontului fiind de 1,2%.

Operatiile pot fi sistematizate dupa cum rezulta din schema nr.2.

In cazul a) inregistrarile in contabilitate sunt prezentate in nota contabila nr.4.

Nota contabila nr.4

Calculul incasarii efectului comercial se face conform relatiilor nr. 1 si 2.

(1) Suma neta incasata = Nominalul efectului comercial - Agio = 20.000.000 - 11.900 =

=19.988.100 lei

(2) Agio = Scont + Comisioane bancare = 0 + 10.000 + 19% x 10.000 = 11.900 lei

Schema nr. 2 Circulatia tratei

In cazul b) inregistrarile in contabilitate sunt prezentate in nota contabila nr. 5.

Nota contabila nr. 5

Calculul sumelor s-a facut conform relatiilor nr. 3 si 4.

Relatia (3):

Scont = Nominalul scontului x nr zile x rata scontului = 20000000x15x1,2 = 100.000

360 x 100 360 x 100

(4) Suma neta incasata = 20.000.000 - (100.000 + 11.900) = 19.988.100 lei

B. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile curente la banci

Evidenta disponibilitatilor in lei si in devize aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma si a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora se tine cu ajutorul contului 512 "Conturi curente la banci".

Acest cont se descompune in conturi sintetice de gradul II, astfel:

5121 "Conturi la banci in lei"

5124 "Conturi la banci in devize"

5125 "Sume in curs de decontare"

a) Contul 5121 "Conturi la banci in lei" este un cont bifunctional. Cu ajutorul lui se reflecta existenta si miscarea disponibilitatilor in lei, pastrate in conturi la banci, dar si creditele acordate de banca pana la acoperirea platilor angajate (linia de creditare).

Contul 5121 "Conturi la banci in lei" indeplineste alternativ cele doua functii de activ, respectiv de pasiv, astfel:

daca disponibilitatile existente in cont acopera integral volumul platilor, atunci contul functioneaza ca un cont de activ si prezinta sold debitor;

daca disponibilitatile existente in cont sunt inferioare volumului platilor, atunci contul functioneaza ca un cont de pasiv, in sensul ca, in baza contractelor de creditare bancare, banca acorda un credit pana la o limita stabilita, numita linie de creditare. Deci contul va prezenta sold creditor.

Contul 5121 "Conturi la banci in lei" se debiteaza cu incasarile in contul de disponibil bancar si cu restituirile de credite si se crediteaza cu platile efectuate in lei si cu creditele acordate.

In general, o unitate economica poate avea deschise conturi, pentru disponibilitati banesti, la mai multe unitati bancare. In acest caz se impune o detaliere a contului 5121 "Conturi la banci in lei" pe analitice, pentru fiecare banca. Trebuie mentionat ca, conform legislatiei in vigoare, agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt obligati sa-si pastreze disponibilitatile banesti la banci si sa efectueze toate operatiunile de incasari si plati bancare prin doua conturi distincte: unul pentru productie si alte activitati curente si altul pentru investitii, deschise la o singura unitate bancara din tara, la alegere.

Toate operatiunile, efectuate prin conturile curente la banci, sunt inscrise de banca in extrasul de cont, emis de banca pentru fiecare cont in parte, zilnic sau periodic. Extrasul de cont cuprinde urmatoarele elemente: data emiterii, sold initial, incasarile si platile efectuate si sold final, numar extras etc.

La un moment dat, soldul contului de disponibil confirmat de banca prin extrasul de cont trebuie sa fie egal (dar de sens opus) cu cel din contabilitatea unitatii. In caz contrar se face un "punctaj" intre datele din extrasul de cont si cele evidentiate in contabilitatea unitatii. Diferentele constatate se inregistreaza si, in urma lor, cele doua solduri trebuie sa fie intotdeauna egale.

Pentru ca acest cont prezinta o importanta deosebita in decontarile cu partenerii este necesar sa precizam ca documentul cel mai folosit in efectuarea platii prin contul curent, de catre agentii economici, este ordinul de plata. Acesta este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani, la o data fixa, din contul sau. Informatiile completate pe acest formular sunt: numele platitorului, numarul de cont si numele bancii sale, suma in litere si cifre, numele beneficiarului, numarul sau de cont si numele bancii sale, semnificatia platii, data emiterii, data la care doreste sa se faca plata etc.

Exemplu: In baza extrasului de cont, C.C.A. Iasi inregistreaza incasarea facturii de la un client, in valoare de 6.000.000 lei, plata impozitului pe salarii de 2.500.000 lei si a contributiei unitatii la asigurarile sociale de 500.000 lei, precum si depunerea de numerar in valoare de 1.000.000 lei. Inregistrarile in contabilitate sunt redate in nota contabila nr. 6.

Nota contabila nr. 6

b) Contul 5124 "Conturi la banci in devize" este un cont de activ, care reflecta operatiunile bancare in devize. El se debiteaza cu intrarile de sume in devize la curs oficial si se crediteaza cu iesirile de sume la curs oficial din data iesirii. Soldul contului evidentiaza sumele in devize existente in cont.

Contul 5124 se dezvolrta pe fiecare banca in parte unde s-a deschis un asemenea cont, cu gestionarea distincta a fiecarei valute.

Normele contabile prevad ca operatiunile privind disponibilitatile in devize sa fie inregistrate in contabilitate dupa metoda cursul zilei sau dupa metoda cursului fix.[Niculae Feleaga, Ion Ionascu _ Tratat de contabilitate financiara, vol. II.][p.468]

Deoearece contabilitatea se tine, coonform Legii Contabilitatii, in moneda nationala, la finele exercitiului, disponibilitatile in valuta existente in conturile la banci se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, in vigoare la acea data (cursul din ultima zi a exercitului financiar, comunicat de Bnaca Nationala a Romaniei). Diferentel de curs valutar se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare dupa ca. Astfel, diferentele favorabile de curs se inregistreaza in contul 765 Venituri din diferente de curs valutar, iar cele nefavorabile, in contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar.

Pentru diferentele de curs valutar rezulatate in urma operatiunilor de lichidare a creantelor si datoriilor in valuta ale unitatii se utilizeaza aceleasi conturi de venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar (conturile 765 si 665).

Remarcam faptul ca operatiunile de reflectare a diferentelor de curs valutar, aferente disponibilitatilor si datoriilor in valuta, nu au nici o incidenta asupra rezultatului exercitiului. [] de vazut si adugat de la pag. 475

IAS:

Solutiile preconizate de organismul international de normalizare contabila (IASC), privind tratamentul contabil al diferentelor de curs valutar. Astfel, prinnorma norma contabila IAS 21 "Efectele variatiilor privind cursurile monedelor straine", IASC nu face nici o distinctie intre diferentele de curs valutar, care sunt realizate (deci rezulta din decontari) sau nerealizate (find vorba despre creante si datorii in valuta, pentru care se constata pierderi sau castiguri potentiale de curs valutar). Conform normei IAS 21, toate efectele variatiilor cursului de schimb valutar asupra elementelor monetare ale intreprinderii (disponibilitati, creante si datorii, adica elentele de activ si de pasiv care trebuie sa fie incasate sau platite pentru sume fixe sau determinabile), trebuie incluse in rezultatul exercitiului cand aceste diferente de curs valutar s-au constatat.

Altfel spus, orice diferenta de curs valutar, realizata sau nu, este contabilizata in veniturile sau in cheltuielile exercitiului, dupa caz. Deci diferentele de curs valutar se contabilizeaza nu doar inmomentul decontarii (platii sau incasarii) creantelor si datoriilor in valuta, ci si asupra creantelor si datoriilor in valuta nedecontate.[p.476 Ex. De facut.]

Operatiunile bancare in devize se contabilizeaza atat in devize, cat si in lei, la cursul zilei sau la un curs fix[2]. La sfarsitul exercitiului financiar, disponibilitatile in devize existente in conturi la banci se evalueaza la cursul oficial din ultima zi a anului. Diferentele de curs se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare. Tot ca venituri si cheltuieli se inregistreaza si diferentele favorabile sau nefavorabile aparute in urma decontarilor cu partenerii externi.

Exemplu: C.C.A. Iasi prezinta la data de 10.04.2004 urmatoarea situatie:

clienti externi 10.000 $, cursul din momentul facturarii fiind de 3000 lei/$;

furnizori externi 8.000 $, la curs de schimb initial tot de 3000 lei/$. La data de 15.04.2004 are loc incasarea, respectiv plata in devize a creantelor, respectiv datoriilor. Cursul de schimb din acesta zi este de 3200 lei/$.

Inregistrarile in contabilitate sunt prezentate in nota contabila nr. 7.

Nota contabila nr. 7

La fel ca si in cazul contului 5121 "Conturi la banci in lei", daca o unitate economica are deschise conturi in devize la mai multe banci, atunci contul 5124 "Conturi la banci in devize" se detaliaza in analitic, pentru fiecare banca in parte. In plus, daca unitatea detine mai multe feluri de devize, gestionarea contului 5124 "Conturi la banci in devize" are loc pentru fiecare valuta in parte.

Contul 5124 "Conturi la banci in devize" ar putea fi si bifunctional in ipoteza in care banca acorda credite in devize.

c) Contul 5125 "Sume in curs de decontare" reflecta sumele virate sau depuse la banci sau prin mandat postal de catre terti, pe baza de documente prezentate unitatii patrimoniale si neaparute inca in extrasele de cont.

Este un cont de activ, care se debiteaza cu sumele virate sau depuse la banci, care nu au aparut inca in extrasele de cont si se crediteaza pe masura incasarii (aparitiei in extrasele de cont) a acestor sume. Soldul este debitor si reflecta sumele virate sau depuse la banci sau prin mandat postal de catre terti si care nu au aparut inca in extrasele de cont.

Exemplu: C.C.A. Iasi primeste mandate postale, aferente vanzarilor prin colete, in suma de 000.000 lei, suma care nu a aparut in extrasul de cont. La o data ulterioara se incaseaza suma.

Inregistrarile in contabilitate sunt prezentate in nota contabila nr. 8.

Nota contabila nr. 8

2.4 Contabilitatea operatiunilor de casa

Contabilitatea operatiunilor prin casierie cuprinde: contabilitatea decontarilor cu numerar si contabilitatea altor valori.

A. Contabilitatea decontarilor cu numerar

Unitatile economice pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei si in valuta.

Avand in vedere complexitatea operatiunilor cu numerar prin casierie, este necesar sa precizam o serie de elemente de organizare a casieriei:

casieria se organizeaza intr-o incapere separata prevazuta obligatoriu cu mijloace pentru securitatea valorilor existente;

orarul este strict stabilit: dimineata incasari, dupa-amiaza plati;

la casierie se folosesc doar documente tipizate si cu regulament strict de utilizare: nu se admit stersaturi si corecturi. In caz de greseal foaia (fila) se anuleaza si ramane la cotor;

casierul este o persoana care nu are abateri de la Codul Penal;

contabilul sef nu poate avea functia de casier.

Potrivit Regulamentului nr. 2/1991, emis de BNR, unitatile pot pastra numerar in limita plafonului de casa, stabilit prin lege.

Ca documente folosite in operatiunile de casa in lei, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, intalnim:

cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la banca. Trebuie sa fie semnat de persoane imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banci;

chitanta, care se emite la fiecare incasare in lei, cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar;

chitanta fiscala, care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura;

foaia de varsamant cu chitanta, serveste pentru depunerea sumelor in lei din casierie la banca;

dispozttia de plata-incasare, utilizata fie pentru plati in lei din casierie, fie pentru incasari in lei, cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita chitanta.

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior, de diferite compartimente ale unitatii, fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata (exemplu: state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare).

Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in "registrul de casa", care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

Evidenta decontarilor cu numerar se tine cu ajutorul contului 531 "Casa", care este un cont de activ, care se debiteaza cu incasarile in numerar si valuta si se crediteaza cu platile de aceeasi factura. Soldul debitor al contului reflecta existentul in numerar, in lei si in valuta, in casieria unitatii.

Contul 531 "Casa" se dezvolta in doua structuri sintetice de gradul II, dupa cum operatiunile cu numerar sunt in lei si in valuta, astfel:

5311 "Casa in lei"

5314 "Casa in devize"

Exemplu: La C.C.A. Iasi se efectueaza in ziua de 15.02.2004 urmatoarele operatiuni: ridicari de numerar de la banca in valoare de 2.500.000 lei, incasarea unor debite in valoare de 5.000.000 lei, vanzari de produse finite in valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%. In aceeasi zi au loc si o serie de cheltuieli: cumparari de marfuri in valoare de 17.000.000 lei, TVA 19%, cheltuieli de protocol in valoare de 1.900.000 lei.

Inregistrarile in contabilitate se pot urmari in nota contabila nr. 9.

Unitatile economice pot efectua operatiuni in valuta si prin casierie. Evidenta acestor operatiuni este realizata cu ajutorul contului 5314 "Casa in devize"????.

Conform Legii nr. 82/1991 a contabilitatii, art. 3, contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in valuta, cat si in moneda nationala.

Nota contabila nr. 9

B. Contabilitatea operatiunilor cu alte valori

In casieriile unitatilor economice sunt pastrate si alte valori, in categoria acestora incluzandu-se: timbre fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori.

Evidenta acestor valori se tine cu ajutorul contului 532 "Alte valori", care este un cont  de activ, neoperational, care se detaliaza pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

5321 "Timbre fiscale si postale";

5322 "Bilete de tratament si odihna";

5323 "Tichete si bilete de calatorie";

5328 "Alte valori".

Toate aceste conturi de activ, care se debiteaza cu valorile achizitionate si se crediteaza cu consumul acestora. Soldul acestor conturi reflecta valorile aflate in casierie la un moment dat.

Inregistrarile specifice acestor conturi pot fi urmarite in nota contabila nr.10.

Nota contabila nr. 10.

2.5 Contabilitatea acreditivelor

Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie se evidentiaza cu ajutorul conturilor din grupa 54 "Acreditive".

A. Contabilitatea acreditivelor

Agentii economici intra in relatii cu partenerii ce pot sa ceara drept modalitate de plata, a bunurilor livrate, acreditivul. Acreditivul documentar este cea mai raspandita forma de plata a schimburilor economice internationale, datorita gradului inalt de certitudine pe care il prezinta in ceea ce priveste incasarea sumei.

Acreditivul este o modalitate de decontare prin care cumparatorul solicita bancii sale sa tina la dispozitia sa sau sa vireze la dispozitia bancii furnizorului o anumita suma de bani, din care sa se efectueze plati pe masura livrarii bunurilor si in conditiile stabilite prin cererea de deschidere a acreditivului.

Cererea platitorului, adresata bancii sale, de deschidere a acreditivului se formuleaza printr-o dispozitie de plata, care cuprinde informatii despre numele si adresa platitorului, numele, adresa si numarul de cont al beneficiarului, banca la care se deschide acreditivul si numarul de cont, suma/valoarea acreditivului, date cu privire la obiectul platilor, termenul de valabilitate a acreditivului (de regula acesta este de 60 zile, cu posibilitatea de prelungire cu inca 30 zile), documentele pe care furnizorul trebuie sa le prezinte bancii pentru decontare (factura, certificat de garantie, documente de transport etc.).

De fiecare data cand are loc o livrare, furnizorul depune documentele la banca platitorului, care le va onora fara acceptul acestuia, acceptul fiind dat in momentul deschiderii acreditivului.

Evidenta acreditivelor deschise la banci se tine cu ajutorul contului 541 "Acreditive". Este un cont de activ, care se debiteaza cu sumele virate in conturile de acreditive deschise la dispozitia tertilor si cu diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului la inchiderea exercitiului, privind acreditivele deschise in devize. Contul se crediteaza cu sumele platite tertilor sau sumele virate inapoi in conturile de disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului si cu diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente operatiilor si soldului privind acreditivele deschise in valuta. Soldul contului reflecta acreditivele deschise la banci, existente.

Contul 541 "Acreditive" se detaliaza pe doua conturi sintetice de gradul II, in functie de natura acreditivului, in lei sau in devize, astfel:

5411 "Acreditive in lei";

5412 "Acreditive in valuta".

Operatiunile specifice cu aceste conturi pot fi urmarite in nota contabila nr. 11.

Avand in vedere ca un agent economic poate sa isi deschida acreditive pentru diferiti parteneri, conturile pot fi detaliate in analitic pentru fiecare furnizor in parte.

Nota contabila nr. 11.

B. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau alte persoane imputernicite de unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea acesteia.

Reflectarea in contabilitate a avansurilor de trezorerie se realizeaza cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie", care este un cont de activ si care se debiteaza cu sumele varsate din conturile de la banci sau cu sumele acordate in numerar. Acest cont se crediteaza cu platile efectuate din avansurile de trezorerie, cu cheltuielile efectuate pentru actiuni de protocol, reclama si publicitate, cu cheltuieli privind transportul de bunuri si persoane, precum si transportul colectiv personal, cu cheltuieli ocazionate de deplasari, detasari, transferuri, cu diferentele nefavorabile de curs valutar, cu ocazia lichidarii avansurilor de trezorerie, cu valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii si platile pentru alte servicii efectuate de terti. Soldul contului reflecta sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Operatiunile specifice acestui cont sunt redate in nota contabila nr.12.

Nota contabila nr. 12.

2.6 Contabilitatea viramentelor interne

Viramentele interne se refera la virari de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie intr-un alt cont de trezorerie. Aceste operatiuni fac obiectul contului 581 "Viramente interne", destinat sa permita contabilizarea fara risc de dubla inregistrare a virarilor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie in altul.

Contul 581 "Viramente interne" este un cont de activ, care se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie si se crediteaza cu sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. Soldul contului trebuie sa fie intotdeauna nul la sfarsitul unei perioade de calcul.

Exemplu: a) Ridicarea de numerar de la banca in valoare de 10.000.000 lei se contabilizeaza ca in nota contabila nr. 1

Nota contabila nr. 1

b)  C.C.A. Iasi face un virament din contul de disponibil deschis la banca "BRD" Iasi in contul de disponibil deschis la banca "BANCPOST" Iasi, in valoare de 75.000.000 lei. Inregistrarile aferente acestui caz sunt prezentate in nota contabila nr.14.

Nota contabila nr. 14.

Nota: Daca datorita decalajului, care apare intre datele de inregistrare, confirmarea viramentului apare dupa inchiderea exercitiului, nefiind posibila soldarea contului 581 "Viramente interne", pentru bilant soldul acestui cont mentinut in contul de disponibil bancar initial.

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie

Pentru elementele de trezorerie se pot constitui provizioane de depreciere cand la inventarierea de la sfarsitul exercitiului valoarea lor de utilitate (de inventar, de piata) este inferioara valorii de intrare (de achizitie, de cumparare) a acestora. Pentru asemenea deprecieri probabile se formeaza provizioane pe seama cheltuielilor

Daca in perioada urmatoare elementele de trezorerie ies din patrimoniul intreprinderii, provizioanele aferente acestora, constituite anterior, ramanand fara obiect se anuleaza. In situatia in care pentru elementele de trezorerie din patrimoniul unitatii, in exercitiile urmatoare, deprecierea creste sau descreste, atunci provizioanele aferente existente se suplimenteaza sau se diminueaza.

Asemenea provizioane fac obiectul conturilor sintetice de gradul I:

591 "Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului";
592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii";
593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor";
595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate";
596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor";
598 "Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate"

Cu ajutorul acestor conturi rectificative se tine evidenta constituirii provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii, actiunilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.

Toate acestea sunt conturi de pasiv, se crediteaza cu suma provizioanelor constituite sau suplimentate pentru deprecierea elementelor de trezorerie si se debiteaza cu suma provizioanelor pentru deprecierea elementelor de trezorerie anulate sau diminuate. Soldurile creditoare ale acestor conturi reflecta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea elementelor de trezorerie.

Operatiunile specifice acestui cont sunt redate in nota contabila nr.15.

Nota contabila nr. 15.