Evaluarea

Raportul final

Indeplinirea obligatiilor reciproce

Planuri pentru urmarirea rezultatelor

Retragerea consultantilor

INITIEREA

Cuprinde primele contacte dintre consultant si beneficiar, discutii cu privire la ce ar dori beneficiarul sa schimbe in organizatia sa si la modul in care l-ar putea ajuta consultantul, clarificarea rolurilor lor, pregatirea unui plan al misiunii bazat pe analiza preliminara a problemelor, negocierea si incheierea unui contract de consultanta. Contractul initial poate fi stabilit de catre consultant sub forma ofertelor exploratorii sau, de catre organizatia client prin apelarea la un singur consultant sau prin invitarea unui numar mai mare de consultanti din care se selectaeaza unul singur in functie de anumite criterii.

Propunerea facuta beneficiarului cuprinde, in general, o sectiune tehnica care cuprinde constatarile preliminare ale consultantului, abordarea pe care vrea sa o utilizeze si programul de lucru pe care il propune; o sectiune privitoare la personal care furnizeaza numele si profilurile consultantilor care vor executa misiunea; o sectiune care prezinta experienta consultantului si o sectiune financiara care prezinta costul serviciilor si modalitatile de plata a onorariilor.

Faza de initiere poate fi considerata incheiata cu succes daca se finalizeaza prin incheierea unui contract de consultanta.

Aceasta faza prezinta o importanta deosebita deoarece in cadrul ei se pun bazele conceptuale, relationale si contractuale pentru tot ce va urma.

DIAGNOSTICUL

Diagnosticul aprofundat al problemei de rezolvat bazat pe identificarea si analiza cauzala a simptomelor semnificative reprezinta a doua faza a procesului de consultanta. In cadrul acestei faze consultantul si beneficiarul colaboreaza pentru a identifica principalele puncte forte si puncte slabe ale activitatii organizatiei client, schimbarile necesare, disponibilitatea pentru schimbare din cadrul organizatiei beneficiarului, precum si propunerile de asistenta din partea consultantului. De asemenea se iau decizii privind informatiile ce trebuie culese, se organizeaza activitatea de culegere a acestora, stabilindu-se totodata modalitatile de colectare a acestora ( rapoarte speciale, interviuri, chestionare, consultarea evidentelor organizatiei client, analiza atitudinii angajatilor, estimari, etc. ). Astfel, consultantul incepe practic schimbarea prin implicarea oamenilor din sistemul beneficiarului in culegerea informatiilor. De obicei, aceasta faza se incheie cu prezentarea de catre consultant a unui raport cu privire la evolutia misiunii.

PLANIFICAREA ACTIUNII

Este faza in care se definitiveaza variantele de solutii, se evalueaza aceste variante si se elaboreaza un plan de implementare a schimbarilor ce vor fi agreate de catre beneficiar, prevazandu-se si modalitatile in care se va invinge rezistenta la schimbare din cadrul organizatiei client. In cadrul acestei faze este foarte important ca beneficiarul sa se implice chiar mai activ decat in faza de diagnosticare. Faza se incheie prin prezentarea si redactarea propunerilor de actiune facute beneficiarului, de obicei printr-o expunere orala ajutata de suporturi vizuale.

IMPLEMENTAREA SOLUTIILOR

Implementarea solutiilor elaborate de catre consultant in colaborare cu beneficiarul este faza cea mai complexa din cadrul procesului de consultanta, constituind un test decisiv al fezabilitatii si eficientei propunerilor de schimbare preconizate. Totusi, in foarte multe cazuri, procesul de consultanta se incheie o data cu transmiterea catre beneficiar a unui raport cuprinzand propuneri de actiune, deci inainte de inceperea implementarii.

Implementarea solutiilor trebuie inceputa prin realizarea unei planificari a realizarii acesteia si prin demararea unui proces activ de comunicare cu componentii organizatiei client. In planificarea si urmarirea implementarii trebuie luate masuri referitoare la:

definirea responsabilitatilor;

stabilirea ritmului implementarii si a posibilitatilor de control;

asigurarea flexibilitatilor programelor;

evaluarea stadiului implementarii si identificarea rezistentelor la schimbare.

Totodata este necesar sa se procedeze la formarea si perfectionarea personalului beneficiarului in vederea realizarii implementarii, care poate avea o varietate de forme cum ar fi:

perfectionarea echipei cu care coopereaza consultantul;

instruirea in domeniul unor metode si tehnici;

perfectionarea unor anumite categorii de personal.

O atentie deosebita trebuie acordata si controlului, intretinerii si actualizarii procedurilor si solutiilor implementate. In acest sens trebuie sa se prevada cele mai adecvate modalitati de control pentru sesizarea abaterilor semnificative astfel incat sa se evite revenirea la procedurile utilizate inainte de introducerea schimbarii si sa se asigure perfectionarea continua a noilor proceduri.

INCHEIEREA

Incheierea procesului de consultanta cuprinde urmatoarele activitati:

evaluarea activitatii consultantului, a modului de abordare utilizat, a schimbarilor efectuate si rezultatelor obtinute, realizata atat de catre beneficiar cat si de catre organizatia de consultanta;

prezentarea si adoptarea rapoartelor finale;

indeplinirea obligatiilor reciproce constand in furnizarea si acceptarea de catre beneficiar a serviciului solicitat consultantului, respectiv in plata onorariilor consultantului de catre beneficiar;

negocierea unui acord pentru urmarire si contracte viitoare, daca exista interes pentru continuarea relatiei de colaborare.

Odata incheiate aceste activitati consultantul se retrage din organizatia beneficiarului, iar misiunea de consultanta se incheie prin acordul partilor implicate.

PROFESIUNEA DE CONSULTANT FINANCIAR - CONTABIL

Termenul de consultant in domeniul financiar - contabil defineste o persoana sau organizatie care furnizeaza decidentilor din cadrul organizatiilor client recomandari in domeniul financiar - contabil.

In opinia cunoscutului specialist Milan Kubr, "consultantul trebuie sa aiba posibilitatea sa-si formeze propria lui parere in legatura cu orice situatie, sa spuna adevarul si sa recomande deschis si obiectiv ce anume trebuie sa faca organizatia beneficiara, fara sa aiba nici o ezitare la gandul ca aceasta atitudine ar putea sa influenteze in mod negativ propriile lor interese".

Consultantul profesionist in domeniul financiar - contabil este o persoana care intruneste simultan urmatoarele caracteristici:

Detine competente la nivel de expert in domeniul financiar - contabil

Consultantul ofera si furnizeaza servicii in domeniul financiar - contabil, dar nu numai in acest domeniu. El poate fi generalist, dispunand de cunostinte din mai multe domenii ale afacerilor si managementului, sau poate fi specialist dispunand de cunostinte vaste in domeniul financiar - contabil.

Are abilitati in domeniul relatiilor interpersonale

Consultantul trebuie sa aiba abilitatea de a discuta cu clientul, pentru a-si putea exprima clar si concis anumite idei sau recomandari, pentru a-si putea exprima dezacordul atunci cand este necesar, fara insa a periclita relatia cu clientul. Practic, consultantul nu trebuie sa fie numai un expert in domeniul financiar - contabil, ci trebuie sa aiba abilitati si in domeniul psiho-sociologiei si comunicarii.

Este independent si obiectiv

Consultantul trebuie sa fie capabil sa-i spuna clientului adevarul si sa-i furnizeze o opinie total independenta si obiectiva, fara a avea un motiv sa se teama ca aceasta ar putea avea o consecinta nefavorabila asupra sa.

Aceasta pozitie independenta a consultantului poate fi o cerinta greu de realizat, ea avand multiple fatete, si anume:

a.      Independenta financiara

Implica faptul ca un consultant in domeniul financiar-contabil nu are nici un interes personal, in afara platii cuvenite prin contract, in privinta actiunilor intreprinse de catre beneficiar. Consultantul trebuie sa-si mentina o independenta absoluta si nu trebuie niciodata sa accepte nici un fel de favoare care ar putea compromite impartialitatea deciziei sale sau ar prejudicia indatoririle sale fata de beneficiar.

b.      Independenta administrativa

Implica ideea ca un consultant nu este subalternul conducerii organizatiei beneficiare, deci nu poate fi afectat de hotararile pe linie administrativa pe care beneficiarul le poate lua.

c.       Independenta politica

Independenta politica inseamna ca atat conducerea cat si personalul organizatiei beneficiare nu il pot influenta pe consultant in mod neoficial, folosind puterea politica sau legaturi politice, apartenenta la un partid politic sau alte influente similare.

d.      Independenta afectiva

Presupune ca un consultant sa ramana obiectiv, indiferent de prietenii sau alte afinitati afective care ar putea sa existe la inceput sau sa apara la inceputul misiunii de consultanta.

Este integru si respecta deontologia profesionala

Consultantul trebuie sa fie cinstit fata de client, sa actioneze in intregime in interesul acestuia. Clientul trebuie sa aiba incredere ca consultantul actioneaza spre binele acestuia (al clientului) si nu exista alte conflicte de interese, probleme de confidentialitate, etc.

Consultantul trebuie sa respecte un cod deontologic al activitatii de consultant, care poate sa fie elaborat de catre o asociatie profesionala nationala sau internationala, a firmei din care face parte consultantul, sau unul strict personal.

Sunt considerate conduite neprofesionale urmatoarele cazuri:

dezvaluirea sau permiterea sa fie dezvaluite informatii confidentiale privind personalul si activitatea clientului;

acceptarea realizarii de lucrari pentru care nu este calificat;

incheierea de intelegeri, conventii sau alte inscrisuri de natura sa-i afecteze obiectivitatea solutiilor si recomandarilor furnizate clientilor;

neconvenirea in prealabil cu clientul asupra conditiilor de remunerare si a bazei de determinare a acesteia;

implicarea directa sau indirecta in orice actiune care ar putea diminua prestigiul profesiei de consultant.

In opinia cunoscutului specialist Milan Kubr, calitatile necesare unui consultant de succes sunt:

CAPACITATEA INTELECTUALA

CAPACITATEA DE A INTELEGE OAMENII SI A LUCRA CU EI

CAPACITATEA DE A COMUNICA, CONVINGE SI MOTIVA

MATURITATEA INTELECTUALA SI EMOTIONALA

ENERGIE SI INITIATIVA

ETICA SI INTEGRITATE

SANATATE FIZICA SI MENTALA

Aceste calitati sunt necesare, dupa opinia specialistului Milan Kubr, pentru ca o persoana care are pregatirea necesara sa poata sa devina un consultant de succes, sau pentru o firma de consultanta, pentru a putea deveni o afacere prospera si de succes.

Pregatirea si perfectionarea consultantilor financiari-contabili

In ceea ce priveste programul de pregatire al consultantilor, acesta are ca obiectiv general introducerea aspirantilor in domeniul consultantei si asigurarea ca vor dobandi capacitatea si siguranta de a realiza misiunile de consultanta in domeniul sau de specialitate.

Programul de pregatire cuprinde ,in general, trei faze:

cursuri de instruire - cu o durata variabila si care utilizeaza o varietate de metode: studii de caz, discutii in grup, interpretare de roluri, exercitii practice referitoare la diverse practici si tehnici de consultanta.

Instruirea pe teren - este menita sa dezvolte o gama de aptitudini practice si sa modeleze atitudinile cursantului pe baza experientei sale directe.

Studiul individual - se poate desfasura in paralel cu celelalte forme de pregatire si consta in completarea cunostintelor consultantului junior prin lecturarea unor carti, reviste de specialitate, rapoarte finale de misiune, manuale si alte documentatii.

In firmele de consultanta exista cinci etape principale de evolutie in cariera a unui consultant. In functie de etapa in care se afla, consultantul isi imbunatateste aptitudinile si cunostintele.

In prima etapa, cea de cursant sau consultant junior, care se poate intinde pe o perioada de 6-12 luni, cursantul are sarcina sa ajunga la nivelul la care este capabil sa stapaneasca competentele esentiale in domeniul consultantei.

A doua etapa, cea de consultant operational, care dureaza intre trei si cinci ani, consultantul realizeaza majoritatea actiunilor de consultanta in organizatia client, putandu-se specializa intr-una din functiile conducerii sau intr-o tehnica speciala.

Consultantul supraveghetor conduc echipele de consultanta, supravegheaza consultantii operativi si continua sa realizeze unele misiuni care solicita un nivel de experienta mai mare.

Consultantul principal indeplineste functii de conducere la nivel de marketing si mediu in cadrul firmei de consultanta. Pot realiza unele misiuni de consultanta la clientii importanti.

Consultantul superior indeplinesc functii de conducere la nivel superior al firmelor de consultanta si raspund de misiunile foarte complexe si importante.

Pentru consultantii care doresc sa avanseze in cariera de consultant, in orice domeniu de consultanta, nu este de ajuns ca acestia sa stapaneasca doar notiunile de baza ale consultantei, ci este nevoie sa se perfectioneze continuu atat prin experientele anterioare cat si prin actualizarea cunostintelor si deprinderilor deja invatate, stapanirea unor domenii noi de activitate, perfectionarea comportamentului si a capacitatii de consultanta.

Perfectionarea continua se mai poate face si prin alte metode cum sunt:

indrumarea profesionala efectuata de consultantii superiori;

participarea la diverse seminarii, conferinte, congrese;

lectura unor reviste de specialitate, lucrari tehnice, publicatii noi importante, rapoarte de consultanta;

participarea la misiuni de cercetare-dezvoltare care se pot referi la crearea unui nou domeniu de consultanta in cadrul firmei de consultanta, sau la pregatirea unui manual de lucru.

Toate aceste metode de perfectionare ne duc la concluzia ca, mai mult decat in alte ocupatii, consultantul poarta raspunderea principala pentru propria sa perfectionare.

Politica de confidentialitate

Contabilitate

CONTURI SI REGISTRE DE CONTABILITATE Organizarea contabilitatii de gestiune prin metoda activity-based costing Cadrul juridic al politicilor contabile PRACTICA LA S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A. CONTABILITATEA SALARIILOR Contabilitate de Gestiune - Subiecte Examen LUCRARE DE DISERTATIE CONTABILITATEA SI AUDITUL AFACERILOR SI ADMINISTRATIILOR PUBLICE - PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII CONTABILITATII IN SISTEMUL PU INTRODUCERE IN BAZELE CONTABILITATII Comparatii intre Directivele europene si IAS: principiile contabile, situatiile financiare si metoda procentului realizat Directivele contabile Europene si Standardele Internationale de Contabilitate DEFINITIE, STRUCTURA PRIVIND CAPITALUL SOCIAL