Starea, structura si dinamica infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, savarsite din culpa

Starea, structura si dinamica infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, savarsite din culpa

La inceputul anilor 1950, criminologii au incercat analizarea "procesului de trecere la act", axandu-se pe studierea contextului cauzal al producerii fenomenului infractional de tipul "omul nepotrivit la locul nepotrivit". In general, se constata ca infractorul are, in anumite circumstante, o imunitate scazuta la tentatiile actului infractional si de aceea, daca sunt indeplinite anumite conditii de ordin intern sau extern, el va trece la comiterea infractiunii. Astfel, apare criminologia dinamica, care este ramura criminologiei teoretice ce se ocupa cu studierea fenomenului criminal din punct de vedere al mecanismelor si proceselor care insotesc trecerea la actul criminal.

In conditiile unei situatii complexe si dinamice, care caracterizeaza orice tara europeana, atat din punct de vedere al criminalitatii cat si al resurselor alocate, masurile manageriale ale organelor de politie si ale organelor de cercetare penala din Romania si din Republica Moldova, s-au concentrat pe asigurarea unui cadru organizatoric adecvat precum si pe implementarea unor concepte moderne de actiune - respectiv conducerea activitatii acestor organe in baza informatiilor si adoptarea unei atitudini proactive in combaterea criminalitatii. Aceste masuri au avut ca efect cresterea calitatii serviciului politienesc, a eficientei acestuia si asigurarea climatului de ordine si siguranta publica pentru comunitate.

Analiza privind dinamica infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii savarsite arata ca, evolutia criminalitatii a cunoscut mutatii semnificative in ultima perioada, comparativ cu anii anteriori, in conditiile in care competentele politiei au crescut ca urmare a modificarilor legislative intervenite in anul 2006 in Romania. Se poate constata faptul ca infractionalitatea economica cat si cea judiciara au avut o evolutie relativ constanta in ultimii 5 ani, in timp ce infractiunile de alta natura au crescut indeosebi prin trecerea in competenta politiei a unor infractiuni aflate anterior in responsabilitatea instantelor de judecata.

In Fig. 03[1] este prezentata dinamica infractionalitatii sesizate in ultimii 5 ani in Romania, pe categoriile de infractiuni care intereseaza, unde criminalitatea judiciara reprezinta 58% din totalul infractiunilor sesizate. Dupa analizarea datelor statistice puse la dispozitie de Politia Romana, organele judiciare au dispus urmatoarele masuri: concentrarea activitatilor pe infractiunile grave, cu mod de operare, care reprezinta 16,8% din totalul infractiunilor judiciare sesizate; monitorizarea si documentarea activitatii infractionale a grupurilor de infractori dar si asigurarea capacitatii operative in vederea combaterii eficiente a infractiunilor de mica criminalitate, care reprezinta ponderea in cadrul infractiunilor judiciare; dezvoltarea aplicatiilor informatice necesare domeniului analizei informatiilor.

Principalele realizari in combaterea criminalitatii judiciare: mentinerea nivelului criminalitatii sesizate inclusiv a celei stradale la parametrii similari anului 2007, in conditiile diminuarii considerabile a resursei umane; cresterea cu 8% a infractiunilor constatate in flagrant; diminuarea cu 4% a furturilor din locuinte; diminuarea cu 16% a furturilor din societati comerciale; destructurarea unui numar de 167 grupari criminale, active pe teritoriul Romaniei si reducerea infractiunilor impotriva vietii si integritatii corporale cu 7,5%.

Infractiunile judiciare sunt formate din infractiuni de furt, talharii, jafuri, violuri si crime, iar cresterea lor in 2008 este cu aproape 13% fata de aceeasi perioada a anului 2007, aceleasi statistici relevand ca, in ultimii patru ani, acest tip de infractionalitate a crescut constant, astfel, Fig. 04[2] prezinta ponderea principalelor categorii de infractiuni judiciare care intereseaza cauza, sesizate in Romania in perioada anilor 2004-2008, Fig. 05 prezinta ponderea infractiunilor contra sanatatii, savarsite din culpa, Fig. 06 prezinta ponderea infractiunilor contra vietii, savarsite din culpa, Fig. 07 prezinta ponderea infractiunilor contra integritatii corporale, savarsite din culpa.

Din analiza apelurilor primite prin "Serviciul de Urgenta 112" in anul 2008, Politia Romana ne informeaza ca numai in Bucuresti, Politia Capitalei a gestionat 18% din totalul apelurilor la nivelul Romaniei, cu un numar de 269.753 apeluri din totalul de 1.421.645 apeluri. Alte judete in care apelurile la "112" au avut procente mari au fost Brasov, Iasi, Satu Mare, Mures, Bacau, Covasna, Constanta si sunt prezentate in Fig. 08[6].

In Republica Moldova, starea infractionala este in descrestere relativ la savarsirea unor categorii de infractiuni. Conform organelor de drept, in anul 2007 au fost inregistrate 24,4 mii de infractiuni, cu 1,6% mai putin decat in anul 2006, din care 63,3% au avut loc in localitatile urbane. Numarul infractiunilor inregistrate la 10.000 de locuitori a constituit 65 de crime prin imprudenta. Un nivel inalt al acestui indicator a fost inregistrat in municipiul Balti - 107 crime prin imprudenta (ce depaseste nivelul acestui indicator pe tara de 1,6 ori), in municipiul Chisinau si in raionul Basarabeasca - cate 97 de crime prim imprudenta (de cate 1,4 ori) si sunt exemplificate in Fig. 9[7] si Fig. 10 . In perioada analizata (2004-2008), un procent de 30,9% din numarul total de infractiuni inregistrate, revin celor contra vietii (in anul 2004 - 65,7%, in anul 2005 - 65%, in anul 2006 - 52%), iar din acest total, un procent de 8% fiind infractiuni savarsite din culpa, fiind exemplificate sugestiv in Fig. 11 . In tot anul 2008, conform datelor statistice puse la dispozitie , au fost comise un numar de 5.800 crime in urma carora au decedat 564 persoane, principalele cauze de deces fiind omorurile (30,8%, din care 11,7% din culpa) si vatamarile corporale (10,2%, din care 7% din culpa), datele fiind prezentate in Fig. 12 si Fig. 13 .

Din datele statistice prelucrate, in Republica Moldova predomina infractiunile savarsite contra patrimoniului, in general fiind in crestere infractiunile de furt calificat si de talharie. In contextul descresterii numarului total de infractiuni in ultima perioada in Republica Moldova, raman a fi in crestere infractiunile contra vietii (8,7%), infractiunile contra integritatii corporale (6,9%) si infractiunile contra sanatatii (2,9%), iar structura infractiunilor inregistrate dupa tipuri, in anul 2008, este prezentata in Fig. 14[13].

Valoarea informativa a cifrelor asupra frecventei fenomenului: fiind vorba despre acte pe care societatea nu le autorizeaza si nici nu le tolereaza, cifrele nu furnizeaza decat informatii limitate asupra amplorii efective reale asupra fenomenului[14]. Intrucat baza de date nu poate fi actualizata cu fiecare condamnare in parte, la Birourile de Statistica ajung sa fie prelucrate numai datele statistice furnizate de bilanturile anuale ale organelor de cercetare penala, organelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti si penitenciarelor, atat din Romania cat si din Republica Moldova. Din numarul total de condamnati pentru savarsirea infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii din culpa, in Romania un procent de 64,4% il reprezinta barbatii, iar 35,6% il reprezinta femeile (Fig. 17). In Republica Moldova procentele sunt aproximativ egale, 53,1% fiind barbati, iar 46,9% fiind femei (Fig. 17). In functie de grupele de varsta , persoanele condamnate minore in Romania si in Republica Moldova sunt in procent de 11%, grupa de varsta cuprinsa intre 19-30 ani - 26%, grupa de varsta cuprinsa intre 31-50 - 42%, iar peste 51 de ani - 21% (Fig. 18).

Dinamica acestor tipuri de infractiuni demonstreaza ca numarul condamnatilor care au savarsit infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii savarsite din culpa, a fluctuat de la an la an[17]. De asemenea, media termenelor de ispasire a pedepselor a scazut de la 5,5 ani in anul 2004 pana la condamnarea cu suspendare in 2008. In ultima perioada, organele de urmarire penala, procuratura si instantele judecatoresti continua practica - putin justificata - de aplicare a invinuitilor a masurii preventive sub forma de arest, condamnarea acestora facandu-se de cele mai multe ori cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau cu suspendarea sub control judiciar (Fig. 19).