Dietoterapia in diabetul zaharat

DIETOTERAPIA IN DIABETUL ZAHARAT

Diabetul zaharat afecteaza pe glob azi 194 de milioane persoane,iar cifrela Federatiei Internationale de diabet prevad o crestere de pana la 333 de milioane in 2025.Se estimeaza ca o crestere intensa a obezitatii duce la o crestere a diabetului.

Diabetul zaharat este o perturbare metabolica de etiologii multiple ,caracterizate prin hiperglicemie cronicasi asociata cu tulburari metabolice ale glucidelor ,lipidelor si proteinelor.Aceste anomalii se datoreaza perturbarii secretiei de insulina ,ori perturbare a actiunii insulinei ,ori ambele.

In prezent,diabetul este clasificat in diabetul de tip I si diabetul de tip II.

Diabetul de tip I afecteaza mai ales subiectii tineri,(sub 40 de ani )se intalneste la 20% din totalul de bolnavi de diabet.Boala se instaleaza ca urmare a citolizei celulei β-pancreatice.Simptomatologia caracteristica:

poliuria

polidipsia

scaderea in greutate

cresterea apetitului

duc la o diagnosticare rapida a bolii.Alaturi de aceste manifestari,apar:

glicemia ridicata

glicozuria

cetonemia

-toate avand valori peste normal,vor face diagnosticul si mai sigur.

Instalarea bolii comei,de la debutul primelor semne de diabet este de 30 de zile .Insulinoterapia va restabili rapid valoarea normala a glicemiei.

Diabetul de tip II reprezinta cam 80% din totalul cazurilor de diabet.In Occident se estimeaza ca 4-6% din totalul de populatie sufera de diabet.Dupa OMS,in 2025,numarul bolnavilor de diabet II se va dubla.

Diabetul de tip II se leaga de dezordinea din viata subiectului.Prevalenta creste la populatiile in curs de dezvoltare,odata cu cresterea sedentarismului si a supranutritiei.Acest tip de boala incude si aparitia complicatiilor de tipul:

retinopatia

nefropatia

neuropatia nervoasa

Supraponderabilitatea si sedentarismul sun factori de risc major in tipul 2 de diabet.Peste 70-80% din diabetici sunt obezi.Relatia dintre diabet si obezitate este continua si graduala.Distributia grasimii este foarte importanta pentru diabetici.Grasimea dispusa abdominal este importanta pentru instalarea diabetului.Reducerea greutatii corporale duce la scaderea hiperglicemiei pe nemancate ca o consecinta a reducerii producerii postabsorbative hepatice a insulinei.Compozitia dietei influenteaza tipul 2 de diabet ;grasimile si ingestia de glucide sunt asociate cu obezitatea.Ingestia crescuta si lipsa cheltuielilor energetice concura la acest lucru.Consumul excesiv de dulciuri la copii ,duce la obezitate.Consumul crescut de fibre alimentare scade glucoza postprandiala.Consumul de glucide bogate in fibre va preveni diabetul.

Consumul de vegetale ,fructe scade riscul de diabet II.

Grasimile animale sunt cele mai agresive.

Diabetul de tip 2 are o evolutie blanda,in general,datorita caracterului relativ al deficitului insulinosecretor.Sunt situatii cand descoperirea maladiei are loc cu ocazia manifestarii unor complicatii ale sale.Spre ex.pe fondul macronagiopatiei diabetice,poate apare infarctul de miocard,accidente vasculare cerebrale ,arteriopatia obliterana a membrelor inferioare,hipertensiunea arteriala,fara ca pacientul sa se stie suferind de diabet.Totodata,conservarea insulinosecretiei relative este capabila sa blocheze lipoliza si cetogeneza ,dar nu si cresterea glicemiei.Asa se explica posibilitatea instalarii comei diabetice hiperosmolare si nu acelei cetoacidozice.

Indiferent de caracterul insulino sau noninsulinodependent al diabetului,de-a lungul evolutiei acestuia apar complicatii cronice cu caracter mai mult sau mai putin sever.Instalarea lor se realizeaza treptat si visceral.Cu cat numarul afectiunilor viscerale este mai mare ,cu atat caracterul invalidant al bolii este mai evident.

Deosebit de grave sunt afectiunile viscerale care scurteaza durata de viata a bolnavului.Din acest punct de vedere,in cazul diabetului de tip 1,mortalitatea la copiii bolnavi este de 10 ori mai mare decat la cei sanatosi,riscul mai mare este la fete decat la baieti.Pot apare si alte tipuri de complicatii,ca:

insuficienta renala

complicatii cardiace

ateroscleroza

complicatii infectioase

Pentru diabetul de tip 2 ,un rol decisiv in estimarea sperantei de viata il detine aparitia complicatiilor cardiovasculare ,renale sau infectioase.

Specificam ca numai in cazul afectarii vasculare ,ateroscleroza se instaleaza cu 10 ani mai devreme ca la restul populatiei.Aceasta poate atrage dupa sine consecinte de rigoare:

risc crescut de miocard   

angina pectorala

accidente cerebrale vasculare

prioritar in ingrijirea diabeticilor.Odata aparute,evolutia lor poate fi doar partial influentata ,mai ales in cazul complicatiilor cronice ,obligand la masuri terapeutice energice.Din cadrul acestora,un rol important ii revine regimului alimentar.

Obiectivele dietei diabetul zaharat

In primul rand are in vedere restabilirea concentratiei normale a glicemiei si optimizarea spectrului lipidic sanguin.Mentinerea glicemiei la un nivel cat mai aproape de limitele fiziologice are drept consecinte prevenirea sau intarzierea instalarii complicatiilor cronice ale diabetului zaharat.Dieta contribuie la dezvoltarea normala somatica a copiilor si adolescentilor,la mentinerea normala a greutatii corporale la adulti si varstnici.Orice deviatie a ritmului de crestere ,a luarii sau pierderii in greutate fata de normalul ponderal,duce la necesitatea evaluarii a nivelelor glicemice.

Regimul alimentar la diabetici urmareste asigurarea unei nutritii corespunzatoare pentru femeia gravida si pentru copil,imediat dupa nastere.

Pe de alta parte,la bolnavii insulinodependenti trebuie mentinuta o esalonare corecta a meniurilor si a gustarilor si o sincronizare cu tipul de insulina administrat,pentru a impiedica cresterea exagerata a glicemiei.Pe baza anchetei alimentare si a modului de viata se urmareste stabilirea unei diete specifice fiecarui individ in parte.Se creeaza subiectului,un grad mai mare de independenta si o mai buna integrare in mediul socioprofesional.La diabeicii supraponderali,,dita,alaturi de practicarea zilnica a exercitiilor fizice ,are drept scop reducerea greutatii pana la standardele optime si cresterea tolerantei la glucide.

Un ultim obiectiv este ca dieta sa asigure o stare de nutritie optimaa a bolnavului.

Principiile generale ale alimentatiei in diabetul zaharat

Pentru atingerea obiectivelor propuse se au in vedere mai multe aspecte nutritionale:

proportia de glucide sa reprezine 50-60% din totalul caloric

sa se consume zilnic minim 30-40 gde fibre /zi

sa se limiteze cantitatea de lipide la mai putin de 30% din totalul caloric

proportia dintre acizii grasi saturasi,mononesaturati si polinesaturati sa fie egala

cantitatea de colesterol sa fie maxim de 300 mg/zi

consumul de sare este maxim de 6 g/zi

ratia de lipide poate ajunge pana la 35% din necesarul de lipide,dar se face pe seama lipidelor mononesaturate

sarea la hipertensivi sava incadra sub 3 g/zi

sunt excluse dulciurile concentrate

edulcolantii se folosesc in doze moderate

Respectarea acestor principii este uneori prea grea pentru bolnavi,iar nerespectarea lor va duce,in mod cert agravarea acestei boli.

Evaluarea necesarului energetic

Aportul caloric trebuie stabilit astfel incat sa se atinga si sa se mentina greutatea optima.Necesitatile calorice ale diabeticilor nu sunt diferite fata acelor sanatoase,in conditiile in care acestia sunt asimptomatici,si nu pierd calorii pri glicozurie.Necesarul caloric depinde de sex,varsta,activitate fizica si intelectuala,inaltime.

Acoperirea cheltuielilor energetice in functie de gradul de activitate fizica se apreciaza astfel:

pentru repaus la pat: 25-30 kcal/kcorp/zi

exercitiu usor:30-35 kcal/kcorp/zi

exercitiu moderat:35-40 kcal/kcorp/zi

exercitiu intens :40-50 kcal/kcorp/zi

Pentru copii se apreciaza un necesar de 90 kcal/kcorp/zi,pana la 5 ani

Principii nutritive in alimentatia diabeticului

Glucidele

Conform conceptiilor moderne vizand diabetul zaharat,ratia glucidica trebuie sa ajunga la 55% din necesarul caloric.La acest % s-a ajunsndatorita observatiilor conform carora dieta "conventionala",constand in 40% lipide si 20% proteine din necesarul caloric ,s-a dovedit de mai multe ori aterogena ,crescand riscul instalarii macroangiopatiei diabetice (Mincu,2007).Proportia crescuta de glucide se mentine in cazul insulinodependentilor ,cantitatea de glucide fiind subordonata consumului caloric total.Daca se adauga o dieta hipergliceridimica,totalul de glucide trebuie redus.Aceste diete bogate in glucide sunt benefice ,daca sunt asociate alimentelor bogate in fibre alimentare(30-40 g/zi).

Cantitatea si sursa glucidelor din dieta diabeticului au o importanta deosebita in alcatuirea meniurilor.Alimentatia mixta consta atat in utilizarea glucidelor simple-monoglucide ,cat si complexe -poliglucide.O parte din monoglucide-glucoza,fructoza -nu se recomanda sa fie consumate ca atare,pentru ca produc cresteri glicemice mari ,greu de controlat terapeutic.Se recomanda,in schimb,consumul predominant de poliglucide ,a valori crescute si imediate ale glicemiei. S-a observat ca nu apar diferente semnificative in valorile glicemiei si ale glicozuriei,prin consumul de monoglucide sau poliglucide.Se prefera ca poliglucidele sunt recomandate in alimentatia diabeticilor,pe cand consumul monoglucidelor este recomandat in alimentatia persoanelor fara afectiuni metabolice.

In ultimul timp s-a observat ca unrlr alimente,desi au acelasi continut in glucide,realizeaza raspuns glicemic diferit.Aceasta constatare si-a gasit aplicabilitate in realizarea dietelor pentru diabetici.

S-au efectuat numeroase cercetari privind raspunsul glicemic al diferitelor alimente.S-a ajuns astfel la elaborarea indexului glicemic,care reprezinta % din aria curbei glicemice obtinuta la 3 ore dupa ingestia a 50 g de glucoza ,a curbei glicemie a diferitilor carbohidrati.

Indexul glicemic=suprafata de sub curba glicemica la 3 ore dupa consumul glucidelor consumate/suprafata de sub curba glicemica la 3 ore dupa consumul de glucoza

Unii autori folosesc ca punct de referinta ,in loc de glucoza ,50 g de paine alba.

In tabelul de mai jos ,vom exemplifica indexurile glicemice a unor alimente:

Din acest tabel rezulta ca unele alimente,desi consistente glucidic si caloric,au indice glicemic relativ mic -fasolea,mazarea,lintea.De asemenea ,se constata ca alimentele bogate in lipide -laptele ,inghetata-cresc putin glicemia comparativ cu painea.Cartofii au indici glicemici ridicati,partial influentati si de modul de preparare.De aceea,in alimentatia diabeticului ,se prefera ,in loc de cartofi,pastele fainoase.

S-a constatat ca indexul glicemic se modifica prin incorporarea alimentelor in pranzuri mixte.De aici a rezultat faptul ca in contextul alimentatiei mixte,produse cu index glicemic diferit pot avea efecte diferite asupra curbei glicemice.Factorii care intervin in influentarea indexului glicemic ,exceptand concentratia de carbohidrati,sunt multipli:

continutul de grasimi

proteinele din alimente

fibrele allimentare

amidonul greu digerabil

forma fizica a hranei

marimea particulelor de amidon

temperatura alimentelor

fitatii sau inhibitorii naturali enzimatici

gradul de prelucrarea mecanica a alimentelor in timpul masticatiei

gradul de control metabolic

In consecinta,indexul glicemic nu reflecta corect raspunsul glicemic postprandial ,dupa pranzuri combinate,astfel incat prescrierea in dieta diabeticilor a alimentelor cu index glicemic mic este numai partial justificata.S-a observat,totusi ,ca aceste produse -leguminoasele,orezul,orzul se asociaza pe termen lung cu ameliorarea raspunsului glicemic si lipidic ,argumentand folosirea lor ca principale surse de glucide,mai ales in dieta diabeticilor insulinodependenti.Pe langa ele se pot asocia ca surse de glucide si diferite produse cerealiere,painea si pastele fainoase-cartoful se prefera a fi inlocuit cu paste fainoase.De modul in care acestea sunt preparate si de cantitatea de vegetale si lipide folosite la alcatuirea meniurilor,depinde intensitatea raspunsului glicemic.

Importanta indicelui glicemic pentru dieta diabeticului ,desi pe de o parte este logica ,pe de alta parte este relativa,fiind limitata de ingestia alimentelor in pranzuri combinate si de faptul ca vegetalele -au indice glicemic mic-sunt greu acceptate in consumul zilnic de unii diabetici.

La nivel individual,se pare ca exista un raspuns glicemic consecvent fasa de aceleasi produse glucidice.Diferentele intre subiecti vizand glicemia postprandiala depind de tipul de diabet,varsta,sex,greutate corporala si rasa umana.Plecind de la aceste observatii,s-a concluzionat ca este necesara tedtarea alimentelor pe mici grupuri de oameni,dar si pe grupuri distincte.

Zaharul in dieta diabeticului este un element foaret controversat.El a fost contraindicat multa vreme ,datorita raspunsului glicemic crescut,dar s-a observat ca utilizarea unei cantitati de 25 g /zi in conditii de efot fizic obisnuit ,la diabeticii bine echilibrati metabolic,nu are rezultate mai rele decat utilizarea altor alimente cu indexuri mai scazute.

Conform unor studii,puterea glicemianta a zaharului poate fi comparabila cu a painii;se recomanda a nu se exclude acest aliment in totalitate din dieta diabeticului.Acesta,ca si racoritoarele cu zahar ,pot fi consumate de catre diabetic doar in asociatie cu alimente bogate in fibre alimentare,in pranzurile mixte.

Concentratia glucidica a alimentelor este necesara in aprecierea aportului caloric tinand cont si de indicele glicemic in alcatuirea meniurilor care sa produca cresteri glicemice cat mai reduse.

In functie de concentratia glucidica,se cunosc 3 tipuri de alimente:

-produse alimentare nerestrictive

-produse alimentare care se consuma doar cantarite

-produse alimentare interzise

Lipidele

In diabetul zaharat se recomanda ca aportul lipidic sa nu depaseasca 30% din necesarul caloric al ratiei,datorita rolului aterogen al lipidelor,in contexrul unui metabolismul perturbat.Daca continutul glucidic al ratiei este mai ridicat,,lipidele pot constitui 35-40% din nivelul caloric al ratiei,cu mentiunea ca majoritatea sa fie grasimi nesaturate.Daca diabetul se asociaza cu hipertrigliceridemii,se vor administra doar 20% lipide.

Concomitent cu reducerea aportului de grasimi,este necesara si modificarea % intre componentele lipidice ale din alimentatie.In primul rand,se are in vedere scaderea % de acizi grasi saturati la mai putin de 10% din grasimile consumate.Reducerile suplimentare sunt necesare,doar cand LDLeste crescut peste limita admisa.Concomitent cu reducerea grasimilor saturate,se are in vedere cresterea% celor nesaturate.Cresterea acizilor polinesaturati fata de cei saturati astfel ca raportul dintre ei sa devina 0,8 ,are un puternic efect hipocolesterolemiant.Nu toti acizii grasi polinesaturati ofera o reala protectie .Astfel,cei din grupa ω-6 Favorizeaza aparitia trombozei si induc ateroscleroza.Dimpotriva,cei din clasa ω-3 ,derivati din uleiul de peste au un efect antiagregant .Trebuie evitata cresterea raportului ω-6/ω-3.

Plecand de la aceasta premiza,se recomanda consumul de 2-3 ori /saptamana a carnii de peste in locul oricarui alt tip de carne si a oualor.

Vitaminele

Asigurarea unei cantitati suficiente de vitamine si de saruri minerale este necesara in ameliorarea tulburarilor metabolice complexe ,pe care la determina diabetul.Acest lucru este esential,pentru ca s-a observat o mare carenta vitaminica la diabetici,mai ales din categoria vit.B.

Fibrele alimentare

Fibrele alimentare sunt componente poliglucide ale vegetalelor care nu pot fi supuse digestiei in intestinul subtire.Unele dintre ele pot fi metabolizate in colon.

O parte dintre ele au un rol structural si sunt insolubile in apa-celuloza,hemicelulozele,ligninele.Ele se gasesc in vegetalele cu fibra dura si in tarata.

Altele sunt solubile in apa si au un rol de vindecare a zonelor lezate ale plantelor-pectinele,mucilagiile,gumele.

Prima categorie intervine in formarea bolului fecal si stimularea peristaltismului intestinal.A2-a categorie formeaza geluri care sechestreaza o parte din prncipiile nutritive , si le reduc rata de absorbtie.Totodaa fibrele solubile prelungesc timpul de golire gastrica,impiedicand furnizarea unor alte cantitati de glucide intestinului spre a fi absorbite.

Din acest punct de vedere,sunt indicate fibrele care au o vascozitate ridicata si care au proprietatea ,pe langa cresterea timpului de evacuare gastrica,de a limita difuzarea produsilor desecretie produsi.Ca mecanisme hipoglicemiante ,mai sunt implicate cresterea sensibilitatii la insulina si elaborarea prin fermentatie colonica a fibrelor alimentare a unor substante ce ocantitati destul de importante de glucide.

Prin efectul lor benefic asupra controlului metabolic al diabetului zaharat ,se preconizeaza ca in dieta diabeticilor sa se creasca proportia de fibre alimentare.

ingerate.Pentru a evita unele perturbari ca flatulenta,balonarile,cantitatea de fibre care se va administra diabeticului va fi mai mica la inceput,apoi se va creste treptat,organismul adaptandu-se cu acest tip de alimentatie.

Apa se va administra in cantitatile dictate de satisfacerea senzatiei de sete,exceptand cazurile de insuficienta renala avansata.

Apa nu trebuie consumata in timpul meselor ,pentru ca determina cresterea glicemiei postprandiale,ca urmare a evacuarii a alimentelor din stomac.

Edulcolantele

Edulcolantele sunt substante folosite in loc de zahar pentru indulcirea alimentelor.Ele se impart in:

calorigene-fructoza

-sorbitol

-manitol

-xylitol

-aspartam

necalorigene-zaharina

-ciclamatii

Alcoolul

Alcoolul este nociv pentru diabetici.la cei insulinodependenti poate masca simptomele timpurii ale hipoglicemiei ,iar pe de alta parte blocheaza productia hepatica de glucoza ,impiedicand astfel indepartarea acestei complicatii prin resurse endogene.

Bauturile alcoolice sunt interzise mai ales la cei obezi,pentru ca stimuleaza pofta de mancare si duc la depasirea aportului caloric.

Datorita alcoolului este accentuata gluconeogeneza si vor apare afectiuni de tipul:cardiopatii,nefrite,tromboze etc.Aportul energetic nu trebuie redus datorita surplusului calorigen adus de alcool ,intrucat creste riscul hipoglicemiilor.Asa-numita bere fara alcool contine mai mult alcool decat cea permisa ,cat si o foarte scazuta cantitate de zaharoza.

Alcatuirea meniurilor

Alcatuirea meniurilor se face in functie de valoarea calorica admisa,de restrictiile si permisiunile alimentare ,de preferintele culinare ale bolnavului si de posibilitatile sale materiale.Pentru realizarea unei alimentatii corecte este necesara educatia bolnavului si a familiei sale in scopul primirii cunostintelor dietetice necesare si aderarii la indicatiile primite.

Necesarul energetic individual se calculeaza ,prin inmultirea greutatii ideale cu consumul caloric impus de gradul de activitate fizica depusa de bolnavul respectiv.

Din rezultatul obtinut se calculeaza cate lipide ,glucide si proteine se dau alimentatia diabeticului si de valoarea calorica a acestora.Spre ex.,un bolnav de 70 de kg si 30 kcal/korp/zi,valoarea necesarului caloric zilnic se ridica la 2100 kcal(70x30 ).Dintre acestea se opteaza pentru glucide la un % din ratie ,ceea ce inseamna 1155 kcal.Acestea impartite la 4 dau 289 g glucide/zi.Pentru lipide si glucide rationamentul este acelasi:

-lipide:30% din ratie =630 kcal :9=70 g

-proteine:15% din ratie=315 kcal:4(nr de calorii eliberate prin ardere)=79kcal

In anexe se vor regasi tabele in care este inscrisa,atat valoarea in macronutriente,cat si cea in micronutriente.

Plecand de la alimentele permise zilnic,cu cantarul se repartizeaza glucidele pe mese:

20% la micul dejun

10% la gustarile de dimineata si de dupa masa

30% la pranz

30% in intervalul cina-culcare

Se prefera sursele de glucide complexe a caror absorbtie este lenta impiedica cresterea brusca a glicemiilor.Asocierea de legume si zarzavaturi din grupa celor care sunt permise ,limiteaza in plus cresterea glicemiei.

Alimentelor permise zilnic,cu cantarul,li se adauga produse din categoria celor ce pot fi consumate in limitele ratiei lipidice si proteice (carne,peste,branzeturi,oua,grasimi,smantana).Se pune accent pe consumul zilnic de produse de origine animala care aduc aport de proteina valoroasa biologic si pe grasimile nesaturate.

Produsele bogate in hidrati de carbon sunt interzise.

Principii de gastrotehnie

Modul de preparare a alimentelor in diabetul zaharat are ca scop ,pe de o parte,satisfacerea preferintelor gustative ale bolnavului si,pe de alta parte ,asigurarea unor preparate mai sanatoase.

In primul rans,la prepararea alimentului nu se va folosi zaharul si derivatele lui.Se recurge la zaharina,,care se adauga la sfarsitul pregatirii culinare.In felul acesta se inlatura gustul de amarui .Recent s-au interzis capsule de aspartam ,care elibereaza la sfarsitul coacerii gustul de dulce,fara riscul degradarii substantei prin expunerea la remperatturi ridicate.

Sursele de proteine animale se prepara numai prin fierbere,frigere si coacere.

Prajirea in grasimi este contraindicata,pentru ca rezulta prin ea produsi de degradare ,care pot determina ateroscleroza.Se recomanda metode moderne :fierberea in vapori sub presiune,in teflon.

Alimentele vegetale trebuie consumate crude ,pentru a se con serva continutul de vitamine.Daca este nevoie de prepararea lor termica,aceasta se face sub presiune,pentru evita pierderile de vitamine.

Prepararea sosurilor se face fara faina.Pentru ingrosare se folosesc legumele trecute prin sita.In cazul in care este necesara faina,aceasta intra ,neaparat in calculul glucidic.

Ca preparate ,se prefera soteurile,budincile,mancarurile de carne etc.

Painea ,daca se consuma prajita,se va cantari intotdeauna inainte de prajire ,pentru ca prin dezhidratare creste concentratia de glucide.

Particularitati dietetice

1.Diabetul zaharat insulinodependent

In acest tip de diabet se urmareste asigurarea unei sincronizari precise a meselor cu insulinoterapia si mentinerea aceluiasi raporta glucidic.in felul acesta se limiteaza fluctuatiile glicemiei si se evita reactiile hipoglicemice.

Dupa ultimele studii,proportia glucidelor a crescut in ratie la 55-60% din nivelul energetic,fara ca echilibrul glicemic sa se altereze,daca se instituie o insulinizare adecvata a bolnavilor.In ceea ce priveste raportul dintre lipidele saturate si cele nesaturate ,acesta va fi de 0,8.Proportia de 15% din ratie a proteinelor,se considera suficienta,pentru ca ea asigura cresterea si dezvoltarea.

Ratia calorica la copiii de 1-3 ani,este de 110 kcal/kcorp/zi,scazand odata cu cresterea in varsta.

Un alt aspect al dietoterapiei la bolnavii insulinodependenti il reprezinta repartitia % optima a aportului de glucide pe 6 mese.

2.Diabetul zaharat insulinonondependent

Aceasta forma de diabet se asociaza in cele mai multe cazuri cu obezitate si relativ rar cu o greutate corporala normala sau usor scazuta.

La diabeticii nonobezi ,dieta trebuie sa asigure un aport caloric proportional cu greutatea ideala si sa permita desfasurarea in mod normal a activitatilor in care este implicat bolnavul.

Raspunsul optim la regimul alimentar poate sa apara dupa mai multe saptamani ,prin contrast cu formele de diabet asociat obezitatii cand echilibrarea glicemiei survine mult mai rapid.Daca hiperglicemia persista mai mult de 8-10 saptamani,in conditii de respectare corecta a alimentatiei,atunci se impun masuri terapeutice suplimentare.

La diabeticii obezi,principalul obiectiv dietoterapeutic este reducerea greutatii corporale .Aceasta scadere,este insotita si de o imbunatatire a metabolismului glucidic.In functie de severitatea bolii si a gradului de obezitate,este suficient,uneori,o simpla reducere in greutate,care va duce la reducerea glicemiei,nemaitrebuind sa se apeleze la medicatia specifica in diabet.

Ameliorarea tolerantei la glucide apare in cateva zile la instituirea dietei,fapt datorat mai mult restrictiei calorice decat scaderii in masa adipoasa.

Reducerea in greutate are ca efect si o normalizare a valorilor tensionale ,a constantelor specifice rinichilor .Se constata si o reducere a proteinuriei.

In diabetul zaharat insulinoindependent asociat obezitatii,reducerea calorica are o importanta primordiala atat fata de ratia hidratilor de carbon si a grasimilor ,cat si fata de regularitatea aportului alimentar.Rezultate foarte bune se inregistreaza la consumul redus cu 1000 de calorii fata de consumul anterior.

Chiar si in cazul regimului hipocaloric,trebuie mentinut raportul cu care participa fiecare macronutrient in ratie,cat si rapoartele de energie trebuie mentinute in limita celor recomandate anterior.

Exemple de ratii alimentare atat pentru diabeticul insulinodependent,cat si cel insulinoindependent se vor gasi in anexe.