Ratia alimentara

Ratia alimentara

Ratia alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate, care satisface, cantitativ si calitativ, toate cerintele nutritionale ale organismului, pe o perioada de 24 de ore.

O ratie alimentara trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza:

- sa fie completa, adica sa satisfaca cantitativ si calitativ cerintele nutritionale ale individului prevazute de normograme, in corelatie cu varsta, masa corporala, starea fiziologica, tipul si intensitatea activitatii desfasurate, starea de sanatate etc. O ratie alimentara completa trebuie sa asigure cantitativ energia (numarul de calorii), proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele si mineralele necesare organismului, iar din punct de vedere calitativ, trebuie sa asigure aportul optim de aminoacizi esentiali (in cadrul proteinelor), acizi grasi (in cadrul lipidelor), fibre alimentare, vitamine etc.

- sa fie echilibrata, adica sa asigure anumite raporturi optime intre nutrienti. Astfel, in asigurarea cerintelor energetice, intre nutrienti trebuie sa se pastreze o proportie optima (fig.- pg 30-xerox Un nou stil de viata)

glucidele trebuie sa asigure 55-75% din totalul de calorii, ceea ce pentru un regim de 2000 calorii, presupune intre 1100 si 1500 calorii, respectiv un consum de 275-375 g glucide /zi;

grasimile nu trebuie sa asigure mai mult de 30% din caloriile necesare, iar in structura grasimilor o pondere importanta trebuie sa o aiba acizii grasi polinesaturati (uleiurile vegetale). La un regim de 2000 calorii /zi, consumul de grasimi ar trebui limitat la 60-70 G /zi.

proteinele trebuie sa asigure 10-15% din totalul caloriilor necesare, ceea ce echivaleaza cu un consum zilnic de 50-75 g proteine (cca 1g proteine /kg masa vie).

La calcularea valorii energetice a ratiei alimentare se va avea in vedere ca: 1 g glucide = 4,1 calorii

1 g lipide = 9,3 calorii

1 g proteine = 4,1 calorii

sa fie rationala, adica sa dea senzatia se satul si sa asigure confortul digestiv necesar;

sa fie sanatoasa, adica sa fie formata din alimente proaspete sau bine conservate, care nu sunt contaminate cu diferiti agenti patogeni sau substante straine.

Una din dificultatile majore ale nutritiei umane este aceea a stabilirii cu exactitate a cerintelor nutritionale.. Daca se compara recomandarile facute de diferite organisme nationale sau internationale privind cerintele nutritionale ale omului, se vor constata diferente importante, determinate, in principal de diferentele individuale. De exemplu, sunt indivizi la care necesarul de proteine optim este de 0,7g /kg corp, in timp ce la alti indivizi necesarul a fost stabilit la 1,3 g proteine /kg corp; majoritatea normogramelor indica un aport de 1 g proteine /kg corp.

O caracteristica a ratiilor alimentare dezechilibrate este aceea ca dezechilibrele sunt de obicei multiple. Ele apar ,,in cascada'', excesul unui grup de alimente insemnand excesul mai multor nutrienti, ceea ce duce la scaderea ponderii altor grupe de alimente si implicit la crearea deficitelor in nutrientii asigurati de aceste grupe de alimente.

In ultima perioada, dezvoltarea economica a condus si la modificari ale structurii ratiilor alimentare, respectiv a proportiei substantelor nutritive la asigurarea valorii energetice a ratiei (fig. 32, pg. 103 - I. Mincu - 1985).

Astfel, daca ponderea proteinelor a crescut aparent putin ( de la 10% la 13% din valoarea calorica a ratiei), cea mai importanta modificare se refera la cresterea consumului de zahar si produse zaharoase ( de la 0,1 la 15%din valoare calorica a ratiei) si cel de grasimi ( de la 25% la 42%) in detrimentul glucidelor complexe din cereale, legume si fructe ( de la 65% a scazut la 30% din valoarea energetica a ratiei). Trebuie mentionat faptul ca scaderea aportului de glucide complexe, a insemnat in acelasi timp scaderea consumului de minerale, vitamine si fibre alimentare. In acelasi timp trebuie remarcat cresterea consumului de grasimi de origine animala care, fara indoiala, a condus la cresterea frecventei bolilor cardiovasculare.

In formarea si eliminarea bolului fecal, un rol important il are celuloza si hemiceluloza (fibrele alimentare), care provin in special din legumele si fructele proaspete (neprelucrate termic) sau din cerealele nerafinate.

Pentru ca ratia alimentara sa asigure un aport echilibrat al factorilor nutritivi, alimentele trebuie sa fie combinate intr-un mod judicios, respectiv in anumite proportii. Astfel, carnea si derivatele ei trebuie sa reprezinte 4-8% din aportul caloric total al zilei; laptele si derivatele lui, cca. 12% (3-35% in functie de varsta); ouale cca. 2-4%; grasimile, 12-18%; painea si celelalte derivate de cereale, 25-45%; legumele, 17-18% (inclusiv fructele); zaharul si derivatele, 7-8%.

Fig. Aportul procentual al diferitelor grupe de alimente, in alimentatia rationala a omului ( I. Mincu si col. 1985).

Aceste valorii se modifica in functie de varsta, sex, activitate, stari fiziologice etc.

Alimentele sunt asociate in diverse moduri, alcatuind preparatele culinare, care combinate intr-un ansamblu formeaza ceea ce numim meniu. Acesta se intocmeste, de regula, pe o perioada de timp mai lunga (cel putin o saptamana) si se va urmarii o cat mai mare diversificare a acestuia, pentru mentinerea petitului si evitarea carentelor nutritionale.

Gastrotehnia moderna imbina traditia culinara cu principiile alimentare rationale, gasind solutii pentru obtinerea unor preparate culinare placute la gust, dar cu efecte pozitive asupra organismului.

Ratia alimentara trebuie impartita in 5-6 tainuri (mese) pe zi. Repartitia caloriilor zilnice trebuie facuta astfel: 25-30% dimineata; 5-10% la gustarea de la ora 11; 30-35% la pranz; 5-10% la gustarea de la ora 17, iar restul seara. Se recomanda mentinerea constanta a orelor de masa, iar ultima masa se va servi cu cel putin 2 ore inainte de culcare.

,,Ghidul piramidei alimentare'' -------- se va trece dupa alimente.