Cai de reducere a costului de productie si efectele economiei - SC Mobila Radauti SA

U N I T E H

FACULTATEA MANAGEMENTUL AFACERILOR

LUCRARE DE LICENTA

Tema:

"Cai de reducere a costului de productie si efectele economiei asupra imbunatatirii performantelor economice la -SC Mobila Radauti SA- "

CAPITOLUL I

REDUCEREA COSTULUI DE PRODUCTIE - PREOCUPARE MAJORA A FIECARUI MANAGER

Costurile de productie reprezinta acei indicatori economici ai unei

intreprinderi industriale in care se oglindesc intr-o forma sintetica cheltuielile cu munca vie si cu munca trecuta, materializata ,necesitate de obtinerea volumului de productie, precum si gradul de eficienta a folosirii mijloacelor fixe.

Intr-o alta acceptiune, costul de productie reprezinta esenta intregului sistem de raporturi, de legaturi pe linie de productie si de circulatie , ce se stabilesc in mod obiectiv intre agentii economici, intre intreprinzatori, intre producatori si consumatori la un moment dat, nivel si spatii date.

Nivelul costului de productie pe o unitate de produs are o importanta deosebita, pentru ca, pe baza lui se fundamenteaza caile de reducere a costurilor, se calculeaza marimea si posibilitatea de crestere a profitului, se determina reducerea costului de productie sau a celui de vanzare.

Costul de productie insumeaza cheltuielile cu manopera , materiile prime, materiale, combustibil, energie, chirii, transport efectuate de catre o firma in cadrul activitatii sale de productie pentru fabricarea si desfacerea unei anumite productii sau a unui produs.

Deosebita importanta economica a costului de productie consta in faptul ca el constituie indicatorul cel mai sintetic al intregii activitati economice a intreprinderii. Nivelul costului de productie ofera o imagine clara asupra eficientei cu care intreprinderea utilizeaza mijloace de productie , forta de munca si resursele banesti .Toate rezultatele obtinute in perfectionarea bazei tehnice a productiei, in folosirea mai judicioasa a capacitatilor de productie si micsorarea costurilor specifice, reducerea cheltuielilor neproductive sau eliminarea rebuturilor se oglindesc in nivelul costului de productie . Urmarind si cunoscand marimea acestui cost, intreprinderile au posibilitatea sa descopere si sa mobilizeze rezervele interne de economisire a mijloacelor materiale de munca si banesti . De aceea, costul de productie reprezinta un instrument de baza in conducerea intreprinderilor, in stimularea activitatii eficiente a acestora.

In acest fel, cunoasterea costului de productie ca indicator sintetic, care exprima intreaga activitate de productie a intreprinderii, prezinta nu numai o importanta teoretica, dar, in mod deosebit, una practica.

Problema fundamentala a unui manager este aceea de a cunoaste cu exactitate evolutia costurilor firmei sale pe termen lung si scurt, in functie de capacitatea de productie de care dispune .

Pe baza acestei evolutii, el poate dimensiona capacitatea de productie a firmei, adica o poate mari, mentine sau reduce, in vederea minimalizarii costurilor.

Minimalizarea costurilor reprezinta o necesitate obiectiva deoarece:

Resursele au un caracter limitat;

Economia de piata dezvolta o concurenta extrem de puternica intre agentii economici, costul fiind un element al caracterizarii eficientei lor economice;

Majoritatea firmelor participa la circuitul economic mondial si trebuie, din aceasta cauza, sa fie cat mai competitive(inclusiv ca nivel al costurilor);

Asigurarea cresterii rentabilitatii si a masei profitului

Pornind de la aceste considerente, managerul trebuie sa gaseasca acea dimensiune a firmei sale(mare, mijlocie sau mica),care sa asigure minimalizarea costului de productie.

In luarea acestei decizii, aceasta se bazeaza pe urmatoarea evolutie a costurilor:

Zona degresiva Zona de optim Zona regresiva

Economii Pierderi

Q Q Q

In evolutia costului mediu se observa parcurgerea a trei zone:

a)      Zona 1-este cea in care se realizeaza economia(Q,Q si se evidentiaza grafic prin panta descrescatoare a curbei costului mediu. Se observa ca, desi capacitatea de productie a firmei se mareste, costul mediu se reduce. Cauzele care determina reducerea costului mediu de productie in aceasta zona sunt:

Specializarea fortei de munca: are aceeasi importanta ca si marimea capacitatii de productie;

Specializarea managerilor: este consecinta maririi dimensiunilor productiei;

Eficienta capitalului;

Produsele secundare.

b)      Zona 2- este aceea in care costurile medii pot ramane constante .

Aceasta zona este extrem de importanta pentru manager, deoarece el poate mari capacitatea de productie a firmei (de la Q la Q ) in conditiile unui cost mediu constant.

c)      Zona 3- in timp, expansiunea unei firme analizate va determina cresterea costurilor medii. Aceasta crestere are la baza urmatoarele cauze:

eficienta controlului managerial;

alienarea lucratorilor : apare in conditiile monotoniei muncii determinate de repetarea la infinit a acelorasi operatiuni, ca urmare a specializarii stricte a muncii.

Aceste elemente determina evolutia ascendenta a curbei costurilor (dupa depasirea nivelului de productie Q ). Se pune deci problema determinarii acelei dimensiuni optime a firmei care sa permita realizarea unui anumit nivel de productie cu costuri minime.

Odata determinate capacitatea optima de productie , managerul se va ocupa de minimizarea costurilor, respective diminuarea cheltuielilor pe unitate de rezultat.

La dimensionarea costurilor de productie industriale se recomanda sa se aiba in vedere urmatoarele cerinte de baza:

a)      stabilirea indicatorilor costurilor de productie comparativ cu realizarile obtinute in perioada de baza, pentru fiecare element si articol de cheltuiala, in vederea asigurarii reducerii sistematice a acestora prin masuri adecvate;

b)      delimitarea in mod strict a cheltuielilor necesitate de activitatea intreprinderii, evitarea dublei inregistrari ca urmare a posibilitatii alocarii cheltuielilor dupa criterii diferite de clasificare;

c)      evidentierea in mod clar a costurilor legate de activitatea auxiliara si de servire;

d)     folosirea unor date exacte, referitoare la diferitele cheltuieli, prin organizarea unei evidente clare si complete a tuturor cheltuielilor;

e)      delimitarea cheltuielilor care se efectueaza in perioada considerata, de cheltuielile referitoare la alte perioade viitoare pentru a incarca in mod justificat costurile de productie din perioada data;

f)       folosirea normelor tehnico-economice progresive de folosire a resurselor materiale, de munca si banesti si pentru fundamentarea nivelului costului de productie si luarea in consideratie a efectelor economice ale masurilor tehnico-organizatorice asupra reducerii nivelului diferitelor cheltuieli.

Importanta deosebita a reducerii costurilor de productie rezulta in primul rand din faptul ca asigura cresterea volumului de productie, prin folosirea acelorasi resurse materiale si de munca.

Reducerea costurilor este importanta, de asemenea, prin aceea ca asigura sporirea continua a acumularilor banesti ale intreprinderii, creandu-se pe aceasta baza conditiile necesare dezvoltarii continue a acestora.

Un alt aspect al importantei reducerii costurilor de productie rezulta

din faptul ca, in conditiile in care costurile reprezinta un factor de seama in stabilirea preturilor, reducerea lor creeaza premisele necesare micsorarii preturilor de livrare a produselor, asigurandu-se prin aceasta o crestere continua a nivelului de trai.

CAPITOLUL II

CADRUL ORGANIZATORIC SI JURIDIC AL

SC "MOBILA RADAUTI" SA SI CAPACITATEA DE

PRODUCTIE A ACESTEIA

II.1 CADRUL GENERAL AL SC "MOBILA RADAUTI"SA

II.1.1CONTEXTUL ECONOMIC AL RAMURII IN

ECONOMIA NATIONALA

Avand in vedere ca fondul forestier ocupa circa 7% din suprafata tarii, prelucrarea lemnului reprezinta un potential important de dezvoltare a tarii, in cadrul acestuia remarcandu-se productia de mobilier.

Ramura activitatii industriale, datorita conditiilor tehnice de fabricatie (care necesita capitaluri considerabile pentru achizitionarea echipamentelor si utilajelor),structura pietei este de oligopol caracterizata prin existenta unui numar relativ mic de ofertanti intre care exista relatii de concurenta, dar intreprinderile prefera "sa se inteleaga intre ele" in ce priveste nivelul pretului, modelele fabricate, impartirea pietelor.

In acest sector industrial sunt ocupati circa 300 de mii de persoane incadrate in patru subramuri: exploatarea lemnului, prelucrarea lemnului, celuloza si hartie, ceramica.

Importanta acestui sector in ansamblul economiei romanesti este data de volumul anual al exportului ce depaseste 700 milioane dolari.

In ansamblul Ministerului Industriei, la sfarsitul anului 2000, ramura avea urmatoarea pondere:

4,7% din produse industriale

10,3% din export

3% din importul total

2,2%din consumul de energie

10,9% din numarul de personal

La inceputul perioadei de tranzitie, in totalul productiei industriale a sectorului, principalele produse aveau urmatoarele pierderi:

mobila - 62,1%

PAL - 6,1%

PFL - 3%

placaj - 2,5%

furnir - 1,5%

cherestea - 16%

lemn de foc - 1,7%

lemn pentru celuloza - 5,2%

parchet - 0,6%

panel - 1,3%

Daca pana in 2000, productia romaneasca de mobila a fost intr-un permanent declin, ajungand la circa 65% din productia realizata in anul 1989 (determinate de instabilitatea politica, dezorientarea momentana a echipelor manageriale, necunoasterea perspectivelor privind posibilitatea privatizarii),dupa acest an, productia a inceput sa se redreseze, astfel ca in 1995, s-a situat la nivelul a circa 95% din cea realizata in 1996. In acelasi timp, volumul exportului a fost de 510,5 milioane dolari (mai mica decat cea realizata in `96 de 470 milioane dolari),Romania fiind clasificata ca a XII-a tara exportatoare de mobila.

In anul 2006 la SC "Mobila Radauti" SA valoarea productiei de mobila s-a ridicat la valoarea de 5214 milioane dolari.

Dinamica productiei si a exporturilor de mobila in Romania

Figure 2

Figura 2

Dinamica productiei si a exporturilor de mobila in anii 1996-2002

In acest context, repartitia exportului de mobila romaneasca pe principalele piete externe se prezinta astfel :

Figura 3

Repartitia exportului de mobila romaneasca

II.1.2 SCURT ISTORIC AL SOCIETATII

PREZENTARE GENERALA

Societatea comerciala "Mobila Radauti" SA isi are sediul in Romania, localitatea Radauti, str. Volovatului nr. 82-88, jud. Suceava. Este inregistrata la Registrul Comertului Suceava cu pozitia J/33/11/1991 si are codul fiscal 739926/30/10/1992.

SC "Mobila Radauti" S.A este o societate pe actiuni reprezentata de forma de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social , actionarii fiind obligati doar la plata actiunilor subscrise .

Terenurile unde isi are sediul si isi desfasoara activitatea comerciala in prezent, sunt in administrare directa a acesteia. In baza Legii nr.15 din 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca RA si SC si a HG nr. 834 din 1991, in urma evaluarii terenului in temeiul ordinului ministrului nr. 3551 din 31 august 1992 s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria MO3 nr. 0108.

Societatea comerciala este situata intr-o zona unde padurile de rasinoase si foioase ocupa peste 50 % din teritoriul judetului Suceava, oferind astfel conditii prielnice dezvoltarii activitatii legate de industrializarea lemnului, celulozei si hartiei.

Pentru valorificarea acestor resurse zonale in anul 1960, a inceput construirea intreprinderii de Prelucrare a Lemnului din orasul Radauti, ce a intrat in probe in aprilie 1962, cu o sectie organizata pe doua sectoare : Croit, Masini I, Pregatire, Masini II, Pregatire II, Finisaj I, Finisaj II, Montaj, Tapiterie. Capacitatea proiectata a fost de 10 000 de garnituri etalon E 403 pe an si a fost atinsa inca din primii ani.

Printr-un studiu de dezvoltare s-au pus bazele extinderii capacitatii. Astfel in anul 1967 a intrat in functiune o noua sectie , care a ridicat capacitatea unitatii la 20 000 de garnituri pe an.

Prin Hotararea Guvernului nr: 1200/12-11-1990, intreprinderea s-a reorganizat ca societate pe actiuni.

In ultimii ani s-a inregistrat un declin al activitatii, datorat in principal conjuncturii internationale nefavorabile, pe planul desfacerii produselor, consecinta a dezmembrarii URSS si a pietei CAER, principalul absorvant al productiei societatii.

AMPLANSAREA INTREPRINDERII

Unitatea este amplasata in partea de sud-est a orasului Radauti care este un oras de marime mijlocie. Societatea ocupa o suprafata de 149 495 m²

Fabrica de Mobila cu cele doua sectii de productie ocupand 127 944 m²

Caminul de nefamilisti , amplasat in centrul orasului ocupand 393 m²

Statia pentru captarea apei, necesara unitatii amplasata in lunca

Volovatului , la o distanta de 1 Km de fabrica, ocupand o suprafata

de 21 158 m²

Socitatea este legata la reteaua nationala de cai ferate , avand linie proprie de garaj. Este situata la o distanta de 10 km de drumul European Cernauti-Suceava-Bacau-Bucuresti

Societatea se invecineaza cu SC "Bucovina TEX" SA si SC "Transport Reparatii Auto " S.A.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

In conformitate cu statutul societatii comerciale si a cererii de inscriere de mentiuni nr.651/6-06-1991,obiectul de activitate cuprinde urmatoarele:

producerea de mobila si alte articole din lemn;

lucrari privind intretinerea si repararea utilajelor;

confectionarea si reconditionarea pieselor de schimb pentru consumul propriu si terti;

prestarea de servicii in domeniul sau de activitate;

efectuarea de operatiuni de import-export.

Productia de mobila este principalul obiect de activitate al unitatii, productia cu destinatia export fiind in proportie de 75-81%.

Prin cererea de inscriere de mentiuni nr.651/06-06-1991 s-a solicitat marirea sferei de activitate si prin desfasurarea de operatii de export import. Prin adresa nr.8299/15-07-1991,Ministerul Comertului si Turismului-Departamentul Comertului Exterior autorizeaza in conformitate cu prevederile Art.44 din Legea nr.15/1990,costituirea unui compartiment de export import, marketing si conjunctura. Prin cererea de inscriere de mentiuni ca urmare a actiunii de reevaluare capitalul s-a modificat de la 158,9 milioane la 1980 milioane in conformitate cu HG 26/1992; in conformitate cu cererea de inscriere de mentiuni nr.2649 din 07-06-1993 inregistrate la Camera de Comert si Industrie Suceava, Oficiul Registrului Comertului s-a solicitat modificarea capitalului social de la 1980 milioane la 2023,9 milioane lei,cat era la 31-12-1996.

CAPITALUL SOCIAL, ACTIONARI

Capitalul social initial a fost calculat la suma de 158,9 mil. Lei impartit in 31780 de actiuni nominale in valoare de 5000 lei fiecare, in intregime subscrise de actionar.

Dupa reevaluarea patrimoniului ,efectuata conform Hotararii Guvernului nr.26/1992 capitalul social a fost majorat la 1980 mil lei in care se include suma de 310,22 mil lei investitii 1992,impartit in 66791 actiuni nominative in valoare de 25000 lei fiecare.

La data de 07-06-1993, capitalul social se mareste la 2.023,09 milioane in care s-au inclus 43,09 milioane lei reprezentand investitii in 1993.Capitalul social era impartit in 80.924 de actiuni nominale in valoare de cate 25.000 de lei fiecare in intregime subscrise de actionar .

La momentul actual capitalul social este de 88.237,725 milioane lei , impartit in 3.529.509 actiuni nominale in valoare nominala de 25000 lei fiecare actiune.

La momentul actual capitalul social este de 88 237, 725 milioane lei , impartit in 3 529 509 actiuni nominale in valoare nominala de 25 000 lei fiecare actiune.

Prin actele de transmitere , de catre FPS si FPP, capitalul social este detinut in proportie de 65 % de catre PAS, 32 % de catre FPS si 4 % de catre SIF IV Banat. Se manifesta situatia in care un numar mare de actionari poseda peste 50 % din totalul actiunilor si un numar mic de actionari restul. Desi prima categorie detine controlul de jure al societatii comerciale devenite publice catre un numar relativ mare de persoane care nu participa la conducere cat timp mersul societatii este normal si se obtin profituri.

LEGATURI EXTERNE

Productia intreprinderii este destinata la intern si la export pe baza relatiilor comerciale, avand la baza comenzile emise de partenerii sai. Unitatea practica in calitate de furnizor, preturile negociate cu beneficiarii. Printre beneficiari se detaseaza o serie de agenti economici, atat din acelasi sector de activitate cat si din alte sectoare, care au preluat an de an cantitati constante, din diferite produse ale SC "Mobila Radauti" SA. Se apreciaza pe viitor mentinerea relatiilor economice cu partenerii deveniti traditionali.

Exportul de produse se realizeaza prin intermediul unor firme devenite deja parteneri traditionali. Astfel in anul 1996 exportul de mobilier si alte produse stratificate s-a derulat prin intermediul acestor firme ( Forest, Massiva Direct, etc.) pe piata unor tari ca : Germania, Franta, Olanda, Turcia, Belgia, Austria, Moldova, Ucraina.

II.1.3 PREZENTAREA PIETELOR DE APROVIZIONARE

SI DESFACERE

APROVIZIONAREA - este activitatea prin care sunt aduse in intreprindere materii prime, materiale, aparatura, subansamble din exteriorul acesteia. Alegerea furnizorilor se realizeaza de catre compartimentul Aprovizionare, dupa o prealabila consultare cu compartimentul tehnic, productie si pret pentru cunoasterea produselor ce urmeaza a fi aprovizionate, pe baza unei evaluari a "aptitudinii de calitate" ce consta in :

analiza documentelor de asigurare a calitatii si a modului de implementare a acestuia ;

evaluarea capabilitatii tehnice ;

verificarea modului de supraveghere a calitatii , in diferite stadii ale fabricarii produsului;

Se realizeaza o comisie de evaluare ce se prezinta la sediul unitatii furnizoare unde impreuna cu reprezentantul acesteia va efectua evaluarea propriu-zisa. Pentru evaluarea "aptitudinii calitate" se foloseste un chestionar de forma :

In functie de punctajul obtinut in urma evaluarii, furnizorul poate fi incadrat de comisie in unul din cele trei nivele :

I - furnizori acceptati

II - furnizori acceptati in urma aplicarii corective , stabilite la evaluare :

III - furnizori neacceptati.

In baza contactarilor facute s-a intocmit "lista furnizorilor acceptati " care a fost aprobata de Directorul General . Lista a fost transmisa serviciului Aprovizionare pentru derularea contractelor.

Printre furnizorii agreati anul acesta de catre societate se numara urmatorii :

pentru aprovizionarea de cherestea "Forestind " Radauti, "Trei Brazi " Piatra Neamt "Vicoveanca" Vicov

pentru aprovizionarea de placaje, pal, furnir, societatile ; "Mobstrat" Suceava si "MLRM" Dragasani;

pentru lacuri, diferite vopsele "Azur" din Timisoara , "Policolor" Bucuresti si lacuri din Italia

pentru material abraziv, din import si de la societatea "BAD" Brasov

pentru feronerie, societatea "Iamba" din Arad si din import Franta ;

pentru carton si hartie pentru ambalat , societatea "Ambro" din Suceava

pentru combustibili ca motorina, benzina, societatea "PECO"

pentru combustibili ca pacura, societatea "RAFO" Onesti si din import Ucraina

Comanda de aprovizionare este emisa de compartimentul Aprovizionare , dupa o consultare in prealabil cu compartimentul Desfacere. Tehnic, Productie si Pret, Calitate.

Pentru executarea contractului, clientul poate executa aprovizionarea unor materiale, utilaje, documente, la cererea fabricii. Intr-un astfel de contract se specifica :

materialul , echipamentul, utilajul sau documentatia care sunt puse la dispozitia fabricantului de produs;

clauze referitoare la modul in care se face aprovizionarea ca termen, conditii de verificare, conservare, modul de control, responsabilitati pentru modul utilizat -securitate , garantie.

Derularea importurilor s-au facut in cea mai mare parte prin intermediul firmei "TEHNOFOREST" si in mai mica masura prin firma "BOISSIGNY IMPEX" pentru care unitatea produce mobilier. Aceste importuri se refera la unele articole de feronerie (broaste, silduri, balamale, etc.) de un design mai placut si de o calitate mult mai buna. Acestea sunt folosite in special pentru mobila ce se exporta tot prin intermediul acestor firme.

DESFACEREA

Intreprinderea studiata si-a ales piata de desfacere pe care sa-si valorifice produsele. Ea isi diferentiaza produsele de cele ale concurentei prin practicarea unor preturi mai mici dar si prin diversificarea lor.

Oferta de produse este mai mult orientata spre piata externa, in proportie de 83 %, spre Belgia, Franta, Germania . Aceasta impune din partea firmei, adaptarea discutiilor la cultura specifica firmei. De altfel si gusturile sunt diferite.

Pentru anul 2003 piata de desfacere a mobilei produse de societatea in discutie poate fi prezentata sub forma de tabel astfel :

Pietele de desfacere cu pondere insemnata in afacerile societatii sunt mai ales cele externe : Franta, Germania, Olanda si Belgia , sunt piete pe care se vor continua relatiile cu clientii traditionali, incercandu-se extinderea in tarile nordice si cele arabe.

Evolutia vanzarilor pentru principalii beneficiari externi

II.1.4 TEHNOLOGII DE FABRICATIE LA

SC "MOBILA RADAUTI" SA

Echipamentul tehnologic detinut de agentul economic este produs in cea mai mare parte in tara si are un grad mediu de uzura de 40 %.

Situatia capacitate-cerere este prezentata in tabelul 5.1. Se observa ca cererea poate fi acoperita in proportie de 67 %. Raportand solicitarile la capacitatea proiectata de 7700 mii $ rezulta un deficit de capacitate la nivel de an de 13 5. Rezulta ca este necesara o retehnologizare cu utilaje de mare productivitate.

Tabel 5.1

Incepand din anul 1990 s-a achizitionat si echipament produs in Italia si Austria in scopul modernizarii procesului de productie. Importurile insa nu au rezolvat toate problemele tehnice ale fabricii deoarece prin ele nu s-a asigurat realizarea unor linii de fabricatie complete , ci doar unele plombe.

Analizand performantele prezentate la TIB 90-96 , societatea comerciala a optat pe baza performantelor garantate de carte tehnica pentru urmatoarele utilaje :

masina de slefuit prin trecere MICRON 2.1

linie de calibrat STEMAC

masina de prelucrat numerica SUPERJUNIOR

masina de bordurat MONOBETA

masina automata de presat si furniruit BIMATIC

fierastrau multiplu GABIANNY

masina de frezat si cepuit

masina de debitat si tesit cepuri

presa ORMA

masina de rindeluit GUBITCH

masina de calibrat cu contact superior

masina de calibrat cu contact inferior

linie tehnologica de croit panouri

In anul 1996, agentul economic a facut investitii in valoare de

219 434 lei, din care circularul GABIANNY a costat 160 377 mii lei ( 73%)

In anul 2003 societatea a mai facut investitii in valoare de 3.8 miliarde lei concretizate in : 3 camere de uscare, un camion, tehnica de calcul, centrala telefonica, un CNC ( centru numeric de prelucrare a lemnului) , modernizare retea apa-canal, modernizare retea electrica, un gater, un motostivuitor, o masina de gaurit, o masina de insurubat, o masina de capsat, o masina de vopsit si o masina de slefuit.

Urmeaza ca societatea comerciala sa inlocuiasca majoritatea masinilor de frezat ( din sectorul Masini I) si masinile de turnat lac din sectia a II-a deoarece acestea reprezinta principalele locuri inguste.

O directie importanta a strategiei de dezvoltare a intreprinderii o constituie perfectionarea tehnologiei existente, conceperea si introducerea in productie de noi produse realizate cu tehnologii noi. Aceasta directie este legata de progresul stiintific ca si de necesitatea reducerii continue a cheltuielilor cu munca vie si materializata consumata pentru obtinerea produselor. Calea de acces pentru stapanirea unei noi tehnologii , pentru intreprinderea studiata se realizeaza in general prin crearea interna a competentei. Aceasta necesita termene si investitii foarte importante, fiind foarte riscanta dar asigura si o mare independenta.

Scopul acestei directii a strategiei intreprinderii este ca prin introducerea de noi metode de productie sau prin perfectionarea metodelor existente , paralel cu introducerea mijloacelor de munca adecvate , sa se asigure valorificarea superioara a resurselor de materii prime economisirea resurselor energetice, reducerea consumurilor specifice, economii de manopera pentru cresterea eficientei economice.

Aceasta directie este cu atat mai importanta cu cat au aparut pe plan national unele restrictii in legatura cu exploatarea lemnului . Nu trebuie omis caracterul limitat al tuturor resurselor si deci necesitatea dirijarii eforturilor pentru a pune la punct metode de productie ce sa duca la economisirea lor.

Introducerea tehnologiilor avansate deschide posibilitati largi de afirmare a superioritatii tehnicii noi, a ridicarii calitatii produselor, a crearii unor conditii optime de lucru.

Tehnologia se poate afla si la originea avantajului de cost. Recurgerea la o tehnologie, poate permite firmei sa-si amelioreze pozitia pe anumite elemente ale costului. Inovatia tehnologica constituie una din cauzele esentiale ale efectului experiente, unul din motoarele reducerii costului.

Implementarea de noi tehnologii cunoscuta si sub denumirea de transfer tehnologic poate fi impartita la nivel national in transfer vertical si transfer orizontal. Transferul tehnologic vertical vizeaza trecerea de la un principiu stiintific la o noua tehnologie. Transferul economic orizontal reprezinta trecerea de la un domeniul de aplicatii la altul , astfel spus "difuzia" unei tehnologii si aplicarea ei pentru scopuri noi.

In procesul de elaborare, intreprinderea va trebui sa identifice si sa analizeze posibilitatile prezente si viitoare privind transferurile de tehnologie, urmand a se fixa pe cele ce le considera viabile, in vederea incorporarii in strategia proprie. Aceasta reprezinta o problema cheie, de a sti daca o noua tehnologie se justifica sau nu a fi achizitionata si introdusa in intreprindere.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o tehnologie pentru a fi utila firmei in lupta pentru pozitia sa concurentiala, poate fi:

-trebuie sa permita reducerea costurilor sau diferentierea produselor;

-avansul tehnologic ce-l confera firmei trebuie sa fie durabil;

-trebuie sa actioneze asupra acelor factori care permit firmei sa avanseze sub raport concurential(sa favorizeze intreprinderea pentru o productie mai mare) tehnologiile care nu prezinta conditiile de mai sus nu prezinta interes pentru firma, ba chiar pot sa aiba efecte negative asupra dezvoltarii si pozitionarii sale concurentiale. De aceea, este nevoie sa se aleaga cu grija tehnologiile, in functie de strategia pe care o doreste sa o adopte si sa o utilizeze.

II.1.5 PREZENTAREA PRINCIPALELOR PRODUSE ALE SOCIETATII

Cifra de afaceri realizata in anul 1989 a fost de 347,7 milioane lei ,in anul 1991 de 282,9 milioane lei, in 1992 de 1808 mil. lei ,iar in 1993 de 6520 mil. lei , in anul 1996 de 71720 milioane lei toate valorile fiind exprimate la nivelul preturilor din anul respectiv. Diminuarea productiei realizate in preturi compatibile, s-a datorat urmatoarelor cauze:

trecerea la saptamana de lucru de 5 zile

restrangerea pietei externe a mobilei

In cadrul intreprinderii se produce o gama larga de sortimente de mobila corp si mobila stil, dintre care pot fi mentionate ca reprezentative pentru unitate :

sufragerii si camere de zi: Stejarul, Cristina, Bordeaux, Olivia, Denis;

biblioteci: Milcov, Stejarul 2,Paris,Cristina,Radauti,Daria,Miruna,Laura;

dormitoare: Crinul, Stejarul, Cristina, Ludovic al 16 lea, Ludovic al 15 lea, Koln, Virginia, Iris, Sirius, Triest, Ravena Louis Philippe, Stephanie, Provincial.

Comode :Ludovic, Manusc, SriLanka, Luisiana, Hamilton

Vitrine :Hamilton, SriLanka

Mese si birouri: Princesse, Havana, Hamilton, Cristal

II.1.6 STRUCTURA DE PRODUCTIE LA SOCIETATE

Activitatea de productie este derulata pe baza "programului de productie" stabilit conform contractelor externe si comenzilor interne.

Structura tehnologica a societatii comerciale este adaptata scopului propus- relizarea de mobila competitiva calitativ si economic.

Societatea dispune de doua sectii profilate pentru activitatea de baza :Mobila 1 si Mobila 2,cat si de sectii si sectoare ajutatoare: Atelier mecano- energetic, atelier mecanic , transport, depozite, laboratoare CTC etc. Exista in cadrul intreprinderii si un atelier de prototipuri necesar crearii de noi produse corespunzator cerintelor pietei.

Fluxul tehnologic principal este compus din urmatoarele sectoare

Depozitul de materii prime si materiale;

Uscatoriile de cherestea;

Sectorul de croit si prelucrat cherestea;

Sectorul pentru croit PAL , placaj, panel, furnir;

Sectorul de prelucrare mecanica a reperelor incheiate;

Sectorul de slefuire mecanica , manuala si pregatire inainte de finisaj

Sectorul de baituit, turnat si pulverizat lac, slefuirea peliculei;

Sectorul de montaj si retus;

Sectorul de tapitare;   

Dupa uscare si conditionare, cheresteaua este transportata in sectorul de croire unde este alcatuita in rigle si friza, utilizand fierastraie de retezat pendula, circulare de spintecat ,fierastraie panglica.

Elementele croite sunt transportate in continuare in sectorul Masini 1 unde se prelucreaza la masinile de indreptat ,de grosime de frezat ,de cepuit etc.

Din sectorul Masini 1 ,o parte a pieselor sunt transportate in sectorul Pregatiri 1.Tot in acest sector sunt aduse panourile de PAL ,placaj, PFL, Panel care se croiesc la dimensiunile cerute. De asemenea, in acest sector se executa croirea si imbinarea foilor de furnir la formatele necesare pieselor de mobilier.

In continuare se executa operatii de incheiere a ramelor bordurarea panourilor PAL si furniruirea suprafetelor in prese monoetajate si noetajate.

Dupa executarea acestor operatii ,piesele sunt depozitate intr-o "zona de odihna" pentru echilibrarea tensiunilor interioare si aclimatizare.

Procesul se continua cu transportarea pieselor in sectorul Masini 2,

unde au loc operatiile de dimensionare neta a panourilor ,de profilare sau furniruire a canturilor ,executarea de lacasuri, gauri.

Panourile si elementele masive trec in sectorul Pregatire 2 pentru slefuirea mecanica sau manuala atat a suprafetelor cat si a canturilor. Operatiile se executa pe masini de slefuit cu banda sau cilindru. Tot in acest sector se formeaza si se asambleaza anumite subansamble

Dupa pregatirea suprafetelor, elementele pot intra in sectorul Finisaj unde se baituiesc sau nu ,dupa specificul finisajului (color sau natur) ,se aplica dupa uscare pelicula de lac prin turnare sau pulverizare urmeaza uscarea in aer cald sau in tuneluri speciale .

Dupa uscarea peliculei urmeaza slefuirea ei o aplicare a celorlalte straturi. Elementele si subansamblurile lacuite intra in sectorul de montaj. Montarea pieselor se face in general in banda folosind dispozitive pneumatice de strans, insurubat, etc. Montarea se face in flux discontinuu ,in linia de montare pe pozitie in care se folosesc: repere din lemn masiv, panouri si rame rezultate din procesul de fabricatie precum si alte repere procurate prin cooperare in productie cu alte unitati. In procesul de productie se foloseste cooperarea intre cele doua sectoare, fiind create astfel conditiile pentru mecanizarea si automatizarea prelucrarilor, cresterea productivitatii muncii, utilizarea economica a resurselor materiale, etc.

Mobila asamblata este transportata la receptie apoi dupa asamblare se transporta si se depoziteaza in magazia de produse finite. In magazia de produse finite se depoziteaza si tapiteria care se executa in cadrul unui sector separat.

II.2 ORGANIZAREA SI STRUCTURA TEHNICA

A FIRMEI

Orice entitate economica este constituita pe langa mijloacele materiale si financiare ,dintr-un grup de oameni care indeplinesc diferite atributii si au diferite sarcini ca urmare a relatiilor ce se statornicesc in raporturile lor de munca . Prin urmare pentru a obtine rezultate cat mai bune trebuie sa se acorde o atentie deosebita organizarii relatiilor de interdependenta si de conducere intre toti cei care sunt incadrati in unitatea economica.

Gruparea ,ierarhizarea si coordonarea activitatilor si personalului in cadrul unei unitati economice constituie esentialul organizarii acesteia ,solutiile alese concretizandu-se in structura organizatorica a intreprinderii.

Prin structura organizatorica a unei unitati economice se intelege ansamblul posturilor si compartimentelor de munca ,modul de grupare si subordonare precum si legaturile ce se stabilesc intre ele pentru realizarea in mod corespunzator a tuturor sarcinilor ce revin unitatii respective.

Structura organizationala reprezinta un mijloc folosit pentru atingerea unui scop si nu un scop in sine .

Ea se concretizeaza sub forma grafica in organigrama ca expresie sintetica si sugestiva a piramidei organizatorice structurale.

Organigrama S.C ."Mobila Radauti" S.A. este prezentata in figura urmatoare si scoate in evidenta trei nivele ierarhice astfel: primul nivel ocupat de Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie si managerul general; al doilea nivel este reflectat prin conducerea functiilor existente in intreprindere, respectiv: director tehnic si de productie , director comercial si director economic; la nivelul al treilea se afla serviciile ,birourile ,sectiile, si componentele acestora, depozitele. Fiecare componenta de pe cele trei nivele ierarhice au drepturi si obligatii bine definite si delimitate.

Adunarea Generala a Actionarilor este compusa din reprezentanti ai FPS, ai SIF 4 Muntenia ,ai actionarilor salariati.

AGA este ordinara si extraordinara si decide asupra politicii economice si comerciale a intreprinderii .

Are urmatoarele atributii :

a)      aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi ;

b)      alege membrii Consiliului de Administratie si al Comisiei de Cenzori si le stabileste salarizarea si raspunderile;

c)      numeste Directorul General si atributiile acestuia;

d)     aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;

e)      hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi si acordarea de garantii;

f)       examineaza, aproba si modifica bilantul si contul de profit si pierderi;

g)      hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale , filiale ;

h)      hotaraste cu privire la modificarea capitalului social;

i)        hotaraste cu privire la adaptarea sau modificarea statutului , comasarea , divizarea , lichidarea societatii.

Conducerea operativa este compusa din :

director general;

un director tehnic si de productie;

un director comercial;

un director economic.

Directorul General -este subordonat Adunarii Generale a Actionarilor si are rolul de a asigura conducerea , organizarea si functionarea societatii cu eficienta maxima .

Drepturile si obligatiile sale sunt :

angajeaza prin semnatura societatea in relatiile cu tertii , in limitele competentelor regulamentului de organizare si functionare;

angajeaza personalul necesar societatii;

numeste si revoca conducatorii locurilor de munca;

premiaza sau sanctioneaza personalul din unitate , la propunerea sefilor de sectie;

negociaza cu sindicatele ori de cate ori este nevoie;

incheie contractul colectiv de munca;

stabileste relatiile de colaborare pe linie de cercetare si productie cu alte firme din tara si strainatate;

decide numirea sau demiterea din functiile de conducere a unor persoane care se dovedesc inapte pentru aceasta functie ;

raspunde de functionarea societatii pe baza rentabilitatii maxime.

Activitatile conduse si coordonate de directorul general (manager) la SC Mobila Radauti SA sunt :

- definitivarea si rezolvarea problemelor legate de :

marketing , piata interna si externa;

asimilarea de noi produse si servicii;

dezvoltarea investitiilor si capacitatilor de productie ;

colaborari , cooperari si specializari;

formarea , pregatirea si specializarea personalului;

balanta de venituri si cheltuieli , diafragma de rentabilitate ;

afaceri, contracte, termene de livrare;

intocmirea programelor de realizare a produselor in functie de cerintele si termenele de livrare;

corelatia livrarilor in functie de reviziile generale, reparatii si investitii;

urmarirea introducerii si a aplicarii tehnologiilor de varf.

Directorul Economic -este subordonat directorului general al societatii si are rolul de a conduce activitatea economica si are urmatoarele responsabilitati :

asigura in conformitate cu dispozitiile legale intocmirea lucrarilor de planificare financiara si urmarirea beneficiului obtinut de societate;

analizeaza evolutia situatiilor din contul curent, din contul de imprumut comparativ cu limitele de creditare stabilite;

organizeaza analiza periodica a utilizarii si starii mijloacelor fixe;

analizeaza si ia masuri de crestere a rentabilitatii;

analizeaza cheltuielile de productie si ia masuri pentru reducerea acestora;

organizeaza contabilitatea;

asigura efectuarea investitiilor patrimoniale;

participa la organizarea sistemului informational;

asigura instruirea temeinica si periodica a personalului care presteaza activitatea contabila si financiara;

solicita bancii credite;

aproba concediile de odihna pentru persoanele subordonate;

raspunde de intocmirea lunara si in mod corect a bilantului contabil;

raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal de legalitatea operatiunilor patrimoniale.

Directorul economic al societatii are in subordine contabilul sef care este seful compartimentului financiar-contabil.

Directorul Comercial are in subordine urmatoarele compartimente:

Serviciul aprovizionare;

Serviciul transporturi;

Biroul desfacere;

Biroul marketing;

Magazinul intreprinderii

Directorul comercial are urmatoarele atributii:

organizeaza, indruma si controleaza activitatea de   

marketing ,aprovizionare, desfacere si transport;

- urmareste si realizeaza programul anual de aprovizionare;

coordoneaza si indruma activitatea de reclama, activitatea privind prospectarea pietei interne si externe;

urmareste respectarea planului de desfacere, incheierea contractelor de livrare, la intern si la extern, respectarea termenelor contractuale, asigurand prezentarea in bune conditii a produselor fabricate, calitatea ambalajelor pentru transport si desfacere;

urmareste permanent incadrarea in planul de cheltuieli stabilit pentru acest sector de activitate;

Directorul tehnic si de productie are in subordine :

Serviciul proiectare tehnologica;

Serviciul productie si cele doua sectii de productie;

Serviciul de organizarea muncii, normare si protectia muncii;

Serviciul proiectare mecano- energetica;

Serviciul SDV-uri;

Serviciul mecano-energetic si atelierul mecano-energetic;

Serviciul Informatica;

Directorul tehnic are urmatoarele atributii, competente, responsabilitati:

organizeaza, indruma si controleaza intreaga activitate productiva a societatii ;

stabileste masuri adecvate pentru indeplinirea obligatiilor contractuale esalonate trimestrial sau anual;

organizeaza si ia masuri pentru respectarea procesului tehnologic si asigura realizarea in concordanta cu normele si conditiile de calitate stabilite, de tehnica securitatii;

ia masuri pentru continua modernizare a utilajelor, raspunzand de indeplinirea lor;

controleaza modul de folosire a capacitatii in conditii de eficienta maxima;

decide organizarea fluxului de productie in functie de noile produse intrate in fabricatie, decide schimbarea profilului de fabricatie in locul produselor care nu se mai cer pe piata;

propune masuri organizatorice menite sa se obtina rentabilitatea maxima;

raspunde de functionarea la parametrii proiectati a capacitatii de productie;

SC "Mobila Radauti" SA are o structura functionala utilizata cu rezultate bune in care activitatile cheie sunt bine definite prin scopuri si arie de specialitate. In viitor , se impune trecerea la o structura de tip matricial constituita dintr-o retea de "celule" sau "insule" responsabile cu inalta autonomie, bazate pe conlucrarea dintre compartimentele orizontale cu caracter functional, precum si comunicarea directa intre acestea ceea ce va duce la scurtarea vitezei de raspuns in rezolvarea problemelor.

II.3. PARTICULARITATI ALE SECTORULUI DE PRODUCTIE

Primele capacitati de productie au fost puse in functiune in 1962,la nivelul proiectat de 10 000 de garnituri etalon E103 pe an. O dezvoltare extensiva s-a realizat in anul 1967 cand s-a dublat nivelul capacitatilor de productie .

Capacitatile de productie ale societatii sunt realizate in hale diferite cu suprafete si inaltimi diferite in functie de fluxurile impuse de tehnologiile existente in unitate.

Intreprinderea isi desfasoara activitatea pe o platforma industriala, pe care sunt amplasate halele de productie ,magaziile ,depozitele, cladirile administratiei si celelalte functiuni anexe.

Activitatea de productie este derulata pe baza "programului de productie" stabilit conform contractelor externe si comenzilor interne.

Structura tehnologica societatii comerciale este adaptata scopului propus -realizarea de mobila competitive calitativ si economic

Societatea dispune de doua sectii profilate pentru activitatea de baza :Mobila I si Mobila II, cat si de sectii si sectoare ajutatoare. Atelier mecano-energetic, atelier mecanic, transport, depozite, laboratoare CTC ,etc. Exista in cadrul intreprinderii si un atelier de prototipuri necesar crearii de noi produse corespunzator cerintelor pietei.

Fluxul tehnologic principal este compus din urmatoarele sectoare:

depozitul de materii prime si materiale;

uscatoriile de cherestea;

sectorul de croit si prelucrat cherestea;

sectorul pentru croit PAL , placaj, panel, furnir;

sectorul de prelucrare mecanica a reperelor incheiate;

sectorul de slefuire mecanica ,manuala si pregatire inainte de finisaj;

sectorul de baituit, turnat si pulverizat lac, slefuirea peliculei;

sectorul de montaj si retus;

sectorul de tapitare;

Productia este un proces de transformare a unor elemente de intrare in iesiri utile ,sub forma de bunuri sau servicii. Aceste procese de transformare necesita luarea unor decizii de catre directorul de productie in vederea obtinerii unor iesiri in cantitatea si calitatea dorita ,care sa fie livrate la data solicitata si care sa se obtina cu cheltuieli minime.

Activitatea productive cuprinde: programarea propriu-zisa a productiei ,lansarea in fabricatie a produselor, executia concreta a fabricatiei. urmarirea realizarii productiei, ca in tabelul urmator.

II.4 SURSE DE DATE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA PRODUCTIEI INDUSTRIALE

La SC "Mobila Radauti " SA sursele de date utilizate in vederea determinarii nivelului productiei sunt constituite din : oferte si contracte de la clienti , programele de productie , programele de livrari , registrele stocurilor, fisele de magazie , borderourile de predare a documentelor , listele de inventariere , balantele analitice si sintetice de verificare , rapoartele de productie.

Comenzile si contractele de la clienti sunt anuale. Acestea se analizeaza si se modifica trimestrial sau semestrial , dupa caz. Comenzile clientilor acceptate de societate furnizeaza date cu privire la produsele ce urmeaza a intra in fabricatie. Ele stau la baza intocmirii programului de productie.

Programele de fabricatie se fac lunar si se verifica zilnic. In baza programului de fabricatie se intocmeste programul de livrari care se face lunar si se urmareste zilnic . Programul de productie cuprinde, detaliat, totalitatea produselor care sunt cuprinse in comenzile clientilor.

O comanda a clientului acceptata de producator furnizeaza date privitoare la :

marfa dorita (denumire , compozitie);

descrierea produsului (schite, desene tehnice);

dimensiunile produselor dorite ;

- tipuri de feronerie, model de finisaje;

- calitatile de produse dorite pe tipuri de sortimente.

Datele centralizate din toate comenzile acceptate precum si situatiile de le biroul aprovizionare si din magaziile de materii prime si materiale ajuta la intocmirea programului de productie.

Programul de productie descrie articolele ce urmeaza a se fabrica , cantitatile ce trebuie realizate pe luna, impartite pe zile , sectoarele prin care trece produsul , materia prima , materialele auxiliare , forta de munca necesara.

In conformitate cu planul de productie se intocmeste si planul de aprovizionare cu materii prime si materiale, defalcate pe feluri ale acestora, ce sunt necesare realizarii productiei prevazute in programul de fabricatie.

Planul de aprovizionare reprezinta o sursa de date care informeaza asupra cantitatilor de materii prime si materiale auxiliare necesare pentru fiecare tip de produs descris in programul de fabricatie.

Planul de aprovizionare se intocmeste lunar si se urmareste zilnic si cuprinde : sortimente de produse care urmeaza a se fabrica , numar de produse pe sortiment, cantitate materii prime pe produs , cantitati materiale auxiliare pe produs.

Planul de aprovizionare este defalcat pe furnizori, pe cantitati si pe zile si se intocmeste la biroul aprovizionare, iar necesarul de consumuri pe fiecare tip de articol sunt difuzate de catre biroul PPUP.

Datorita planului de aprovizionare se pot cunoaste tipurile de materii prime utilizate la o anumita comanda acceptata iar aceste informatii sunt utilizate in vederea stabilirii preturilor pe produs .

Preturile pe fiecare tip de produs sunt facute in stransa corelatie cu costul materiei prime utilizate in vederea realizarii sale si cu cantitatea de manopera pe produs. Manopera pe produs se evalueaza in ore necesare pentru realizarea produsului respectiv cat si in cheltuieli.

Datele din planul de aprovizionare se refera la : cantitatea de cherestea exprimata in metri cubi pe bucata, cantitatea de furnir exprimata in metri patrati pe bucata, cantitatea de lac exprimate in kg pe bucata, cantitatea de adeziv exprimata in kg pe bucata, cantitatea de feronerie exprimata in bucati, cantitatea de ulei si de bait exprimate in kg pe bucata.

O alta sursa de date privitoare la volumul productiei ce urmeaza a intra in fabricatie o reprezinta centralizatorul de materii prime intocmit la biroul aprovizionare pe baza planului de productie si a planului de aprovizionare.

Centralizatorul de materii prime este un document ce cuprinde cantitatile de materii prime defalcate pe feluri ale acestora si pe furnizori. La SC "Mobila Radauti" SA se intocmesc urmatoarele tipuri de centralizatoare : centralizator de cherestele , centralizator de PAL, centralizator de furnir , centralizator de feronerie.

De productie reprezinta o alta sursa de date care cuprinde detaliat toate aspectele privitoare la cantitatea de mobila ce urmeaza a se fabrica intr-o luna. Acest document se intocmeste la compartimentul productie pe baza datelor furnizate de comenzile acceptate de la clienti.

Programul de productie cuprinde produsele ce urmeaza a se fabrica , cantitatile ce trebuie realizate pe luna, impartite pe zile, sectoarele prin care trece produsul , materia prima necesara, materialele necesare si forta de munca necesara.

La SC "Mobila Radauti "SA se intocmesc patru tipuri de programe de productie.

Primul vizeaza productia ce trebuie realizata pe sectii si pe firmele care au facut comanda tinandu-se cont: produsele ce trebuie fabricate, pretul unitar (in lei si in dolari ) , cantitatea ce trebuie realizata din fiecare produs , valoarea in lei si in dolari si loturile de fabricatie. Modelul unui asemenea program de productie este prezentat in tabelul urmator :

PROGRAM DE PRODUCTIE PE LUNA IULIE 2003

SECTIA 1

Al doilea urmareste programarea executiei loturilor. Aici se are in vedere executia produselor pe zile in fiecare sectie , se face calculul grupelor, se are in vedere stocul de cherestea si defalcarea productiei pe grupe .

Al treilea reprezinta planul de productie in functie de productivitatea muncii si se intocmeste pe sectoare , avand in vedere : numarul de salariati , venitul mediu , fondul de salarii total (in lei ) si productia fizica in euro).

In cele ce urmeaza prezentam un model de plan de productie in functie de productivitatea muncii pe luna iulie a anului 2003.

PLANUL DE PRODUCTIE

In functie de productivitatea muncii

Luna IULIE 2003

In fiecare marti si joi a saptamanii are loc o sedinta la nivelul conducerii unde se urmareste realizarea productiei pe sectoarele si pe firmele beneficiare ( in scopul verificarii capacitatii de onorare a comenzilor acceptate ), pentru aceasta intocmindu-se cel de-al patrulea program de productie.

O alta sursa de date pentru determinarea productiei industriale este Situatia zilnica a livrarilor. Aceasta situatie este realizata in baza programului de fabricatie se face lunar si se urmareste zilnic. In situatia zilnica a livrarilor se fac specificatii cu privire la :, firma beneficiara, produsele realizate, codul produsului, stocul initial, cantitatea produsa , livrari efectuate ( direct firmei , prin intermediul tertilor si pe total), stocul la zi, grafic cumulat la zi , livrari cumulate la zi. Totalul valoric se calculeaza in franci francezi , in dolari , in lei si in euro .

Date privitoare la productie se gasesc si in Situatia in camerele de uscare si in Situatia stocurilor de cherestea.

Situatia in camerele de uscare se prezinta pe specii de lemn , avandu-se in vedere : grosimea cherestelei , umiditatea din camera si stocul curent.

Situatia stocurilor de cherestea se prezinta tot pe specii de lemn, avandu-se in vedere : grosimea cherestelei, stocul uscat , stocul din camere, stocul verde.

Aceste situatii permit evaluarea capacitatii de realizare a productiei programate in timp util si in cele mai bune conditii.

La biroul Financiar se intocmesc situatii care cuprind datele grupate pe tipuri de cheltuieli realizate pentru loturi de produs, cum sunt :

total de materii prime consumate (cherestea , placaj, furnir );

manopera directa exprimata in ore pe fiecare bucata si comanda;

cheltuieli materiale exprimate in lei pe fiecare bucata si comanda;

cheltuieli regie pe comanda;

pretul calculat pe produs cu 6% profit.

Aceste situatii se intocmesc la biroul Financiar avand la baza comenzile acceptate clientilor , datele de la biroul Personal si datele provenite din programul de productie.

Scopul acestor situatii este determinarea unor indicatori cum sunt : consumurile intermediare , productivitatea muncii, rentabilitatea pe produs, productivitatea utilajelor, cifra de afaceri lunara , valoarea adaugata, excedentul brut de exploatare, marimea liniara a profitului.

In baza cheltuielilor de regie pe comanda se intocmesc la societatea in discutie situatii cu formarea preturilor pentru produsele care fac obiectul fiecarei comenzi acceptate.

Situatiile formarii preturilor intocmite reprezinta documente care tin de specificul societatii si ajuta la luarea deciziilor de catre conducere cu privire la viitoarele comenzi ce se vor accepta de la clienti , reducerea unor consumuri de materii prime , eventualele retehnologizari care se vor face in vederea ridicarii productivitatii muncii , luare de masuri privitoare la reducerea timpului de lucru pentru produsele care se fabrica in societate.

Rapoartele de productie reprezinta o alta sursa de date care ofera informatii privitoare la stadiul de executie a productiei. Dintre rapoartele de productie , raportul de executie a loturilor este cel mai semnificativ. Aici gasim date referitoare la: numarul comenzii , numarul lotului , denumirea produselor, cantitatile lansate, procentele de realizare pe faze de fabricatie.

Bonul de predare al produselor finite la depozit reprezinta o sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei.

Pentru produsele finite predate la magazia de produse finite se intocmeste registrul stocurilor care reprezinta un document de evaluare , pe tipuri de stocuri , a produselor finite.

Fisa de cont analitic pentru valori materiale serveste la tinerea contabilitatii analitice cantitativ si valoric pe sortimente a produselor fabricate. Acest document se completeaza la inceputul anului pe baza stocurilor si soldurilor de la sfarsitul perioadei precedente iar in cursul anului , pe baza documentelor de intrare si iesire.

Inregistrarile in fisa de cont analitic se fac, de regula zilnic , pe baza documentelor primite de la magaziile de produse finite , pozitie cu pozitie , stabilindu-se stocul si soldul. La sfarsitul fiecarei luni se totalizeaza rulajele din fise in vederea intocmirii balantei analitice de produs finite. Aceste documente permit informarea asupra soldului existent la inceputul anului pe tipuri de produse finite , asupra rulajelor din timpul lunii care reprezinta intrarile si iesirile de la magaziile de produse finite si asupra soldului final.

Fisa de magazie reprezinta o alta sursa de informare asupra nivelului stocurilor de produse finite, structurat pe categorii de produse finite existente in magazii. Acest document evidentiaza intrarile ,iesirile si stocurile ramase in magazii la un moment dat. Acest document nu circula.

Alte documente utilizate sunt fisele limita de consum si bonurile de materiale. Bonurile de materiale sunt documente care se utilizeaza atunci cand se elibereaza materialele din magazie catre sectii.

Bonurile de materiale este intocmit la sectiile de productie , este vizat de seful de sectie, este semnat de gestionarul care primeste materialele , de cel care le elibereaza si are viza de control financiar preventiv de la compartimentul financiar contabil.

Nota de restituire reprezinta un document care se elibereaza in cazul in care au ramas materiale neconsumate si se restituie apoi la magaziile de materiale.

CAPITOLUL III

ANALIZA PRODUCTIEI INDUSTRIALE LA

S.C. MOBILA RADAUTI S.A

III.1 CONCEPTUL DE PRODUCTIE INDUSTRIALA

Productia industriala reprezinta rezultatul direct si util al activitatii productive industriale proprii a firmei.

In cadrul productiei industriale nu se cuprind rezultatele indirecte ale activitatii de productie, cum ar fi: deseuri ,resturi de materii prime, rezultatul inutil al procesului tehnologic-rebuturile, care nu corespund scopului initial pentru care au fost create. Nu se include in cadrul productiei industriale nici valoarea constructiilor executate in regie, valoarea serviciilor sau transportul efectuat in afara intreprinderii. Materiile prime pe care intreprinderea le-a cumparat si le revinde nu se include de asemenea in productia industriala deoarece nu reprezinta rezultatul activitatii sale industrial-productive

In cadrul productiei industriale se cuprind : produsele finite ,semifabricatele ,productia neterminata sau in curs de executie, lucrari cu caracter industrial prestate pentru terti sau in regie proprie ,prestari de servicii.

Productia industriala include elemente care se concretizeaza sub forma materiala concreta sau elemente ce se materializeaza in manopera. Astfel evaluarea productiei industriale in vederea determinarii volumului acesteia se poate realiza in mai mute feluri de unitati.

Indicatorul care caracterizeaza productia industriala il constituie volumul productiei fizice.

III.2. EVALUAREA PRODUCTIEI INDUSTRIALE

Productia industriala se poate exprima in unitati naturale ,natural-conventionale ,de timp, de munca si valorice.

Unitatile naturale sunt :kilogramele, tonele ,bucatile, metrii si reprezinta unitati masurabile ,cuantificabile si servesc pentru evidentierea produsului in care este satisfacuta cererea pietei de anumite produse si nu permit inglobarea componentelor intr-unul singur.

O varianta o constituie unitatile natural-conventionale care provin din unitatile naturale prin folosirea unui coeficient de transformare din produse de anumit fel.

Nici unitatile natural-conventionale nu satisfac cerinta agregarii decat pana la un nivel al productiei deoarece se folosesc : unitati de timp de munca normat exprimat in om/ore.

Declansarea procesului de privatizare a economiei in anul 1990 a readus in discutie societatile comerciale , care au fost supuse unor reglementari de substanta.

Ansamblul legilor si altor acte normative referitoare la societatile comerciale cuprinde intre altele :

Decretul lege nr.54/1990 referitor la intreprinzatorii cu activitati individuale si asociatiile familiale;

HG.201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului -lege nr54/1990 ;

Legea nr26/1990privind Registrul Comertului care reglementeaza inmatricularea (obligatorie) a comerciantilor precum si regimul denumirilor ,firmelor si emblemelor;

Legea nr15/1990 referitoare la reorganizarea intreprinderilor de stat in societati comerciale sau regii autonome

Legea nr31/1990 a societatilor comerciale care defineste si reglementeaza cele 5 forme legale de organizare pentru persoanele juridice ce desfasoara acte de comert;

Legea nr58/1991 privind privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat;

Legea nr78/1992 pentru modificarea articolului 212 din Legea nr31/1990 , prin care se clarifica relatia de reprezentare a intereselor capitalului de stat, intemeind-o pe contractul de mandat;

Legea nr66/1993 a contractului de management;

Legea nr35/1991 privind investitiile straine de capital(cu modificarile suplimentare aduse prin legea nr57/1993);

Legea nr16/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura;

Decretul Lege nr66/1990 referitor la organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti;

Legea nr33/1991 privind activitatea bancara in Romania;

Lege nr11/1991 privind combaterea concurentei neloiale;

Legea nr47/1991 privind constituirea ,organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor si altele;

Reglementarile privind societatile comerciale ,cuprinse in Codul comercial ,legea nr31/1990 si legile speciale se completeaza cu prevederile Codului civil, ale Codului muncii si cu legislatia fiscala .

FPS are patrimoniu propriu si autonomie functionala si de decizie.

Activitatea FPS se stabileste in baza programului de privatizare

avizat si aprobat de Guvern , si se desfasoara pe principiul descentralizarii : societatile comerciale care fac parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii care vor fi privatizate la nivelul sucursalelor teritoriale ale FPS Pentru desfasurarea activitatii pe principiul descentralizarii, FPS are sucursale teritoriale a caror conducere este asigurata de un comitet de directie format din trei membri , numiti sau revocati de presedintele Consiliului de Administratie al FPS , pentru o durata stabilita prin decizia de numire.

Conducerea FPS este asigurata de un Consiliu de Administratie format din unsprezece membrii, persoane cu pregatire si experienta in domeniul comercial, financiar, juridic sau tehnic dintre care unul este secretar de stat si doi sunt lideri recomandati ale principalelor federatii sindicale.

Presedintele si ceilalti membrii ai Consiliului de Administratie sunt numiti de catre primul- ministru.

Membrii Consiliului de Administratie al FPS raspund pentru activitatea lor personal si solidar, potrivit legislatiei comerciale.

Consiliul de Administratie lucreaza valabil in prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor sai si ia decizii valabile cu votul a cel putin jumatate plus unul din numarul celor prezenti; Consiliul de Administratie se intruneste in sedinte ordinare, cel putin o data pe luna , la convocarea presedintelui; sedintele extraordinare sunt convocate de catre presedinte sau la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor sai.

Aplicarea procedurilor de privatizare de catre FPS nu este supusa controlului Curtii de Conturi. Controlul operatiunilor financiar-contabile ale FPS se realizeaza de catre trei cenzori.

Cenzorii se numesc si se revoca de catre primul-ministru, la propunerea ministrului finantelor.

Atributii :

elaboreaza programul anual de privatizare;

realizeaza, in regim de publicitate si in baza raportului dintre cerere si oferta, negocierea si vanzarea la pretul de piata a actiunilor emise de societatile comerciale incluse in programul anual de privatizare aprobat de Guvern;

initiaza, prin reprezentantii sai in AGA sau aproba, dupa caz, vanzarea activelor din patrimonial societatilor comerciale, la care statul sau o autoritate a Administratiei publice locale este actionar majoritar, al pretul de piata , in baza raportului dintre cerere si oferta;

stabileste sistemul de evaluare a actiunilor emise de societatile comerciale cuprinse in programul anual de privatizare;

dispune sau avizeaza in presa scrisa sau in sistem electronic , pe plan intern sau international, a listelor cu societatile comerciale care urmeaza sa fie privatizate;

stabileste metoda de privatizare a unei societati comerciale, in baza criteriilor stabilite , in programul anual de privatizare; FPS poate schimba metoda de privatizare pentru o societate comerciala , in functie de conditiile pietei la momentul vanzarii sau al declansarii procesului de privatizare ;

ia masuri pentru restructurarea si privatizarea societatilor comerciale cu datorii restante, prin vanzare , dizolvare si lichidare , potrivit Legii nr;31/1990, precum si prin conversia datoriilor in actiuni , acordul creditorilor;

initiaza prin reprezentantii sai in AGA , divizarea sau fuziunea societatilor comerciale , dupa caz , in scopul privatizarii lor.

FPS este obligat sa intocmeasca anul un raport asupra activitatilor desfasurate , pe care il supune spre aprobare Guvernului. Raportul de activitate al FPS , inclusiv executia bugetului de venituri si cheltuieli, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV a.

FPS se desfiinteaza in momentul in care Parlamentul constata, pe baza informatiilor prezentate de Guvern , ca privatizarea este un proces incheiat.

Actiunile gestionate de FPS se vand persoanelor fizice sau juridice de drept privat, romane sau straine prin:

oferta publica de vanzare;

negociere directa;

licitatie cu strigare sau in public;

certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital international;

orice combinatie a metodelor anterioare.

FPS are obligatia sa intocmeasca periodic , in baza informatiilor primite de la fiecare societate comerciala la care statul sau o autoritate a Administratiei publice locale este actionar majoritar, lista activelor oferite la vanzare, care se publica in presa. Vanzarea se poate face :

cu plata integrala;

cu plata in rate, in urmatoarele conditii:

avans minim de 20 % din pretul de vanzare;

rate esalonate pe un termen de 3-5 ani;

perceperea unei dobanzi anuale de 30 %.

Vanzarea de actiuni emise de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a Administratiei publice locale este actionar se desfasoara:

la sediul central al FPS, la bursele de valori nationale sau internationale, pentru societatile comerciale din categoria intreprinderilor mari (capital social de minim 18 miliarde lei );

la sucursalele teritoriale ale FPS sau pe pietele extrabursiere nationale sau internationale pentru societatile comerciale din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;

la centrele de afaceri deschise de FPS in tara sau in strainatate;

pe pietele de capital international, de catre banci de investitii cu care FPS a incheiat contracte.

Anuntul de vanzare cuprinde :

denumirea si sediu social al societatii comerciale;

nr. de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului si Codul fiscal;

obiectul de activitate;

capitalul social inregistrat la Oficiul Registrului Comertului, iar corespunzator , numarul total de actiuni;

numarul de actiuni oferite spre vanzare si procentul acestora din totalul actiunilor;

structura actionariatului.

Termenul maxim de plata a pretului convenit pentru pachetul de actiuni vandut , da la data semnarii contractului de vanzare-cumparare, este de :

pana la 60 de zile lucratoare, pentru situatia in care plata se face integral;

pana la 30 de zile lucratoare, pentru plata avansului , in situatia in care plata se face in rate.

Veniturile FPS obtinute din vanzarea actiunilor se varsa 50 % la bugetul statului, 40 % la bugetul local , 10 % ramane la FPS , dupa deducerea cheltuielilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de Consiliul de Administratie al FPS; cheltuielile nu pot depasi 20 % din sumele obtinute si incasate din vanzari si cuprind fara a se limita urmatoarele :

cheltuielile proprii de organizare si functionare;

cheltuieli de plata comisioanelor pentru consultanti sau pentru pregatirea si realizarea privatizarii societatilor comerciale;

costuri de dizolvare si lichidare a societatilor comerciale si cheltuielile cu constituirea garantiilor de mediu.

Din sumele varsate la bugetul statului se constituie un fond la dispozitia Guvernului din care se finanteaza programele de dezvoltare regionala , programele de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii, fondurile de garantare a investitiilor.

Pe intreaga durata de functionare , FPS este scutit de plata impozitelor pe profit.

CURTEA DE CONTURI

Curtea de Conturi preia o veche traditie in domeniul in tara noastra, a Inaltei Curti de Conturi , infiintata in 1864 si desfiintata impreuna cu toate celelalte institutii ale statului de drept , in anul 1948.

Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar si functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei. Ea isi exercita functiile in mod independent si in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in celelalte legi ale tarii.

Controalele Curtii de Conturi se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite de Parlament de cat in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

Curtea de Conturi :

decide in mod autonom asupra programului sau de control;

inainteaza Parlamentului rapoarte in domeniile in care este competenta. Raportul anual se publica in Monitorul Oficial al Romaniei;

are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare exercitarii functiilor juridice sau fizice.

Isi intocmeste bugetul propriu , care se prevede distinct in bugetul de stat, iar executia acestuia se aproba de catre Parlament.

Isi exercita functiile in unitatile administrative-teritoriale prin Camerele de Conturi judetene.

Are exclusivitate asupra controlului executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Presedentiei si Guvernului.

Este singura competenta ca in urma verificarii conturilor sa hotarasca asupra descarcarii de gestiune.

Curtea de Conturi se compune din :

Sectia de control preventiv, alcatuit din 5 consilieri de conturi si din controlori financiari;

Sectie de control ulterior, organizata in 6 divizii sectoriale si alcatuita din 7 consilieri de conturi , alaturi de controlori financiari.

Sectia jurisdictionala este o instanta de fond si de recurs , alcatuita din 9 consilieri de conturi;

Consiliul jurisdictional este instanta de fond, alcatuita din judecatori financiari ;

Camerele de Conturi judetene , alcatuite din compartimente de control financiar si colegii jurisdictionale;

Secretariatul general.

Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurori financiari.

Membrii Curtii de Conturi sunt consilieri de conturi in numar de 24.

Acestia alcatuiesc plenul.

Conducerea Curtii de Conturi se exercita de catre :

plen;

comitetul de conducere;

presedinte si vicepresedinti.

Comitetul de conducere se compune din presedintele Curtii de Conturi , vicepresedinti , presedinti de sectii, 5 consilieri de conturi alesi de plen.

Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public , precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ -teritoriale. Prin controlul sau, urmareste respectarea legilor si aplicarea principiilor de economicitate, eficacitate si eficienta in gestionarea mijloacelor materiale si banesti.

Curte de Conturi controleaza :

a)      formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat , ale bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete ;

b)      constituirea , utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur;

c)      formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe;

d)     utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii , a subventiilor si transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrative-teritoriale;

e)      constituirea , administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre institutiile publice autonome cu caracter comercial si financiar si de catre organismele autonome de asigurari sociale ;

f)       situatia , evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrative teritoriale de catre institutiile publice , regiile autonome , societatile comerciale , sau de catre alte persoane juridice in baza unui contract de concesiune/incheiere;

g)      alte domenii in care , prin lege s-a stabilit competenta Curtii .

Sunt supuse controlului :

a)      statul si unitatile administrativ-teritoriale , in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu;

b)      Banca Nationala a Romaniei ;

c)      Regiile autonome;

d)     Societatile comerciale la care statul , unitatile administratv-teritoriale , institutiile publice sau regiile autonome detin , singure sau impreuna , integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

e)      Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura , care gestioneaza bunuri valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Controlul exercitat de catre Curtea de Conturi poate fi preventiv sau ulterior . Controlul preventiv se exercita prin viza , la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarii sociale de stat si fondurile speciale , asupra :

angajamentelor din care ar deriva , direct sau indirect obligatiile de plata in sarcina statului;

efectuarii unor plati din fonduri publice ;

deschiderii li repartizarii creditelor bugetare;

modificarii situatiei initiale a repartizarii pe trimestre si subdiviziuni ale clasificatiei bugetare a creditelor aprobate , inclusiv prin virari de credite ;

concesionarii sau inchirierii de bunuri publice

Controlul ulterior se exercita asupra:

contului general anual de executie a bugetului de stat;

contului general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;

conturilor anuale de executie a bugetelor locale;

conturilor anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale;

conturilor fondurilor de tezaur;

contului anual al datoriei publice a statului si a situatiei garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice.

CAPITOLUL IV

COSTUL DE PRODUCTIE

IV.1. NOTIUNE:

Costul de productie este o categorie economica valorica ce se manifesta nemijlocit in productia materiala.

Costul de productie prezinta expresia baneasca a totalitatii cheltuielilor materiale si a celor cu manopera, efectuate pentru fabricarea si desfacerea unei anumite productii sau a unui produs .

Indiferent de modalitatea de abordare a lor , costurile in economia de piata reprezinta urmatoarele functii:

a)      cunoasterea reala a consumului de resurse necesare pentru producerea unui bun sau a intregii productii;

b)      evidenta si controlul consumului de mijloace materiale si de forta de munca;

c)      calcularea unor indicatori importanti: cost de productie/unitatea de produs , rata profitului etc;

d)     influenta nivelului rentabilitatii.

IV.2. CLASIFICAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE:

Cheltuielile de productie iau nastere ca urmare a folosirii productive a fondurilor de productie. Cheltuielile de productie reprezinta consumurile de mijloace de productie si de forta de munca exprimata in bani , in vederea fabricarii si realizarii productiei.

In scopul planificarii , evidentei si calcularii cheltuielilor de productie este necesara clasificarea intr-o anumita ordine :

Dupa natura economica :

a)      pe elemente primare;

b)      pe articole de calculatie.

a)      Elementele primare reprezinta cheltuielile omogene de aceeasi natura economica , cu acelasi continut , cu aceeasi destinatie. Se impart in:

a/ cheltuieli materiale :

materii prime, materiale de baza si materiale auxiliare;

combustibil;

energie electrica si apa ;

amortizarea mijloacelor fixe;

alte cheltuieli materiale .

b/ cheltuieli cu munca vie si salariile :

salarii;

impozitul pe fondul de salarii;

contributia la asigurari sociale (CAS);

protectia sociala (ajutor de somaj);

contributia la fondul de cercetare stiintifica ;

depozitare tehnologica si introducerea progresului tehnic;

alte cheltuieli cu munca vie.

Aceasta clasificare este simpla si asigura posibilitatea centralizarii cheltuielilor pe grupe omogene.

b)      Cheltuielile de productie pe articole de calculatie , oglindesc gradul de participare a diferitelor parti componente ale intreprinderii la formarea costului pentru intreaga productie. Prin aceasta clasificare se poate determina cota parte din fiecare fel de cheltuiala ( structura cheltuielilor de productie ) care revin pe unitatea de produs. Aceasta clasificare permite ca o parte din cheltuieli sa fie repartizate in mod direct asupra produselor la a caror fabricatie au participat , iar o alta parte care nu pot fi individualizate pe produs in mod direct se repartizeaza pe produse, pe baza unor chei conventionale.

Nomenclatura tip a cheltuielilor pe articole de calculatie este urmatoarea :

Materii prime si materiale directe;

Cheltuieli de transport;

Materiale recuperabile si refolosibile (se scad);

Salarii directe ;

Impozitul si contributia la asigurari sociale si protectia sociala la salariile directe;

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor;

Cheltuieli generale de sectie;

I . COST DE SECTIE ( 1+2+3+4+5+6+7)

Cheltuieli generale de intretinere;

Pierderi din rebuturi (numai cand sunt admise )

II. TOTAL COST DE UZINA (I+8+9) ;

Cheltuieli de desfacere.

III. COST COMPLET (II+10)

Aceasta nomenclatura , spre deosebire de cea pe elemente primare poate fi schimbata , adaptata in functie de specificul fiecarei ramuri industriale , dand totodata posibilitatea aparitiei unor articole in plus fata de nomenclatorul dat.

Din punct de vedere al gradului de omogenitate al cheltuielilor , acestea se clasifica in :

Cheltuieli simple - cuprind cheltuielile de acelasi fel care se mai pot descompune in partile lor componente ( materii prime , retributii directe etc);

Cheltuieli complexe- sunt formate din mai multe elemente cum ar fi : semifabricatele din productia proprie, intretinerea utilajului , cheltuielile sectiilor de fabricatie etc;

Din punct de vedere al legaturii intre volumul cheltuielilor si volumul fizic al productiei:

Cheltuieli variabile- aceste cheltuieli care cresc si descresc in functie de cresterea si descresterea volumului de productie;

Cheltuieli constante sau fixe - acele cheltuieli care nu-si schimba marimea in functie de volumul fix al productiei;

Aceasta clasificare da posibilitatea cunoasterii unor rezerve de reducere a costurilor de productie.

Din punct de vedere al perioadei la care se refera :

Costuri ale perioadei de baza;

Costuri ale perioadei curente.

Din punct de vedere al modului cum participa la crearea de noi valori :

Cheltuieli productive;

Cheltuieli neproductive.

Dupa modul de repartizare si includere in costul obiectivului de calculatie :

Cheltuieli directe - sunt acele cheltuieli care se pot identifica si repartiza direct pe unitatea de produs

Potrivit nomenclatorului de cheltuieli pe articole de calculatie, din aceasta grupa fac parte :

a)      materii prime si materiale directe;

b)      cheltuieli de transport;

c)      materiale recuperabile si refolosibile (se scad);

d)     salarii directe;

e)      impozitul si contributia asigurari sociale si protectie sociala la salariile directe

Cheltuieli indirecte -sunt acele cheltuieli care nu se pot repartiza in mod direct pe unitatea de produs, folosindu-se anumite chei de repartitie. Din randul cheltuielilor indirecte, potrivit nomenclatorului de cheltuieli , fac parte urmatoarele:

a)      cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;

b)      cheltuieli generale de sectii ;

c)      cheltuieli generale ale intreprinderii.

Dupa scopul urmarit prin consumurile respective :

a)      cheltuieli de exploatare, care cuprind :

cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri ;

cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti;

cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;

cheltuieli cu personalul;

alte cheltuieli de exploatare.

b)      cheltuieli financiare , care cuprind :

pierderi din creante ;

cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

cheltuieli din diferente de curs valutar;

cheltuieli privind dobanzile;

cheltuieli privind sconturile acordate.

c) cheltuieli exceptionale , care cuprind :

despagubiri , amenzi si penalitati;

donatii si subventii acordate;

pierderi din debitori diversi;

cheltuieli privind operatiile de capital;

Dupa locul unde se efectueaza cheltuielile :

a)      cheltuieli directe:

materii prime si materiale directe;

cheltuieli de transport si aprovizionare;

materiale recuperabile si refolosibile ( se scad);

salarii directe;

impozitul si contributia la asigurari sociale si protectie sociala la salariile directe .

b) cheltuieli indirecte :

cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajului ;

cheltuieli generale de sectie ;

cheltuieli administrative gospodaresti;

cheltuieli neproductive;

c ) cheltuieli generale :

cheltuieli de interes general ;

cheltuieli administrative gospodaresti;

cheltuieli neproductive:

b)      cheltuieli de desfacere :

diferite cheltuieli de transport , manipulare de la depozit la locul de predare stabilit;

cheltuieli de ambalare, referitoare la costul ambalajelor nerestituite;

cheltuieli legate de prezentarea produsului la targuri, expozitii, efectuarea de demonstratii privind utilizarea, editarea de albume, cataloage, prospecte , etc.

IV.3 STRUCTURA COSTULUI DE PRODUCTIE

Totalitatea elementelor componente ale cheltuielilor de productie , exprima in mod absolut sau relativ , formeaza structura costului de productie. Cunoasterea structurii cheltuielilor de productie si in special a ponderii pe care o ocupa fiecare cheltuiala in formarea costului de productie are o importanta deosebita pentru identificarea celor mai eficiente cai de reducere a acestuia.

Pe baza analizei structurii costului de productie se pot elabora programe de masuri privind reducerea lui , tinandu-se seama mai ales de mobilizarea rezervelor interne , in vederea micsorarii acelor elemente de cheltuiala care au ponderea cea mai mare.

Consumul factorilor de productie pentru obtinerea bunurilor si serviciilor poate fi considerat la diferite nivele. Astfel distingem :

A. Consumul global care genereaza costul global al productiei , care cuprinde :

consumuri fixe, care determina costuri fixe;

consumuri variabile care determina formarea costurilor variabile;

consumuri totale carora le corespund costuri totale.

B. Consumul mediu sau unitar , care are ca efect formarea unor costuri unitare :

consumul fix mediu, caruia ii corespunde costul fix mediu ;

consumul variabil mediu, caruia ii corespunde costul variabil mediu;

consumul total mediu, caruia ii corespunde costul total mediu ;

C.   Consumul marginal care are ca efect costul marginal.

A.         Costul global - reprezinta totalitatea costurilor corespunzatoare unui volum dat al productiei.

A1.- costul fix- reprezinta totalitatea cheltuielilor care sunt independente de modificarea nivelului productiei. Elementele componente sunt : chiriile , amortizarea, asigurarile, cheltuielile cu intretinerea , salariile personalului administrativ, rentele etc.

Acesta categorie de cost nu poate fi redusa intr-un interval mic de timp.

A2.- costul variabil- exprima cheltuielile care se modifica in functie de variatia nivelului productiei .Aceste cheltuieli includ : cheltuielile cu materii prime , materiale, combustibil , energie si apa aferente procesului de productie , cheltuieli cu serviciile de transport, salariile personalului direct angajat in activitatea productive.

A3.- costul total- exprima suma dintre costul fix si costul variabil

aferente fiecarui nivel de productie. Pentru un nivel de

productie egal cu zero , costul total va fi egal cu costul fix .

Pe termen scurt, costul fix mediu depinde indeosebi de evolutia

volumului productiei.

B. Costul mediu -

B1.- costul fix mediu- se determina ca raport intre costurile fixe si nivelul productiei.

B2.-costul variabil mediu- se determina ca raport intre costul variabil si nivelul productiei. In dinamica costul total mediu depinde de costurile variabile si de evolutia productiei.

B3.- costul total mediu- se determina ca raport intre costul total si nivelul productiei realizate . In dinamica costul total mediu depinde de costurile variabile si de evolutia productiei.

B.        Costul marginal -

Costul marginal este definit sub forma sporului de cheltuieli totale antrenat de cresterea consumului de factori de productie pentru a spori cu o unitate productia . Evolutia costului marginal depinde de costurile variabile , totale si medii.

IV. 4 PLANUL REDUCERII COSTULUI DE PRODUCTIE -INDICATORI DE EXPRIMARE A REDUCERII COSTURILOR

IV.4.1. Planificarea reducerii cheltuielilor de productie pentru productia marfa industriala

Nivelul calitativ al activitatii unei intreprinderi industriale se reflecta in masura in care aceasta reuseste sa reduca in mod sistematic costurile de productie. In cadrul acestui proces complex la care trebuie sa participe fiecare salariat , un loc important il ocupa planificarea reducerii cheltuielilor de productie.

Prin planificarea cheltuielilor de productie , unitatea industriala este necesar sa dimensioneze in mod judicios acesti indicatori.

a)      Cheltuieli de productie la 1 000 lei productie marfa . Pentru stabilirea acestui indicator se poate utiliza urmatoarea relatie de calcul, care porneste de la nivelul cantitativ al costurilor unitare, tinand seama de preturile stabilite pentru fiecare produs din nomenclatorul intreprinderii industriale.

n

a q_i x Cp_i

I=1

Chp = ----- ----- --------- ----- ----- x 1 000, in care

n

a q_i x p_i

I=1

Chp = reprezinta cheltuielile de productie la 1 000 lei productie marfa exprimata in pret de vanzare;

Q_i = cantitatea de productie pentru un produs "i"

Cp_i = costul de productie unitara pentru un produs "i";

p_i = pretul unitar pentru un produs "i"

In cazul in care in perioadele analizate au survenit modificari in marimea pretului etc, pentru a putea face datele comparabile trebuie stabilite abaterile valorice care au survenit ca urmare a acestora si corelate in plus sau in minus , valorice afectate de aceste modificari cu marimea abaterilor.

Dupa o formula asemanatoare se pot determina cheltuielile de productie la 1 000 lei cifra de afaceri , folosind in relatie elementele corespunzatoare cifrei de afaceri.

b)      Economii la cheltuieli din reducerea cheltuielilor la 1000 lei productie marfa fata de perioada de baza;

c)      Economii la cheltuieli materiale la 1000 lei productie marfa in perioada considerata fata de perioada de baza;

d)     Volumul total de economii la cheltuieli materiale de 1000 lei productie marfa in perioada considerata fata de perioada de baza.

Marimea acestor indicatori se poate calcula cu ajutorul urmatoarelor relatii :

Erachp/1000 = Chp_o-Chp_i

Eracmp/1000 = Chm_o-Chm_i

(Chp_o-Chp_i)

3. VERachp_total = -------- ----- ------ --- x pm_i

(Chm_o-Chm_i)

4. VERacmp_total = -------- ----- ------ --- x pm_i

unde notatiile de mai sus au armatoarele specificatii :

Erachp/ 1 000; Eracmp/ 1 000 = reprezinta economii la 1000 lei productie marfa din reducerea absoluta a cheltuielilor de productie , respectiv a cheltuielilor materiale de 1 000 lei productie marfa in perioada considerata fata de perioada de baza.

Chp_{o ;}Chp_i = reprezinta cheltuieli de productie la 1000 lei productie marfa in perioada de baza, respectiv perioada considerata ( de plan );

Chm_{o ;}Chm_i = reprezinta cheltuieli materiale la 1000 lei productie marfa in perioada de baza, respectiv considerata ( de plan );

VERachp _total ; VERachm _total = reprezinta volumul de economii pe total productie marfa din reducerea absoluta a cheltuielilor de productie si a cheltuielilor materiale la 1 000 lei productie marfa .

Pe baza cunoasterii economiei de reducere absoluta a cheltuielilor de productie si respectiv a cheltuielilor materiale la 1 000 lei productie marfa , se poate determina reducerea procentuala a cheltuielilor de productie , respectiv a cheltuielilor materiale in perioada considerata fata de perioada de baza , folosind relatia :

(Erachp/ 1000 )

1. Rpchp = -------- ----- ------ --- x 100

Chp_o

(Erachm/ 1000 )

1. Rpchm = -------- ----- ------ --- x 100 , unde

Chm_o

Rpchp, Rpchm = reprezinta reducerea procentuala a cheltuielilor de productie la 1 000 lei productie marfa in perioada considerata fata de perioada de baza , respectiv a cheltuielilor materiale.

Toti acesti indicatori se pot calcula si in functie de cifra de afaceri, luand in consideratie cantitatile , costurile unitare si cheltuielile materiale si preturile pe unitatea de produs corespunzatoare cifrei de afaceri.

Planificarea reducerii cheltuielilor de productie , pentru a avea un caracter realist, trebuie sa aiba la baza elaborarea unui ansamblu de masuri tehnico- organizatorice a caror aplicare sa contribuie in mod direct si eficient la reducerea diferitelor elemente de cheltuieli.

Modificarea cheltuielilor de productie la 1 000 lei productie marfa pe perioada considerate fata de perioada de baza are loc in principal ca urmare a actiunii a trei factori si anume :

stimularea productiei;

schimbarea costurilor unitare;

modificarea preturilor.

Pentru a determina influenta fiecarui factor asupra modificarilor cheltuielilor de productie la 1 000 lei productie marfa in perioada considerata fata de perioada de baza , se pot folosi urmatoarele relatii de calcul :

a)      influenta modificarii structurii productiei :

Eq₁ x C_o Eq₁ x Co

I_s=----- ----- ------x 1 000 - ----- ----- --------x 1000 , in care

Eq₁ x p_o Eq_o x p_o

I_s= influenta modificarii structurii productiei in perioada de plan fata de perioada de baza asupra modificarii cheltuielilor de productie la 1 000 lei productie marfa ;

b)      influenta modificarii costurilor unitare :

Eq₁ x C₁ Eq₁ x Co

I_c=----- ----- ------x 1 000 - ----- ----- --------x 1000 , in care

Eq₁ x p_o Eq_o x p_o

I_c= influenta modificarii costului unitar in perioada de plan fata de perioada de baza asupra modificarii cheltuielilor de productie la 1 000 lei productie marfa ;

c)      influenta modificarii preturilor de productie :

Eq₁ x C₁ Eq₁ x C₁

I_p=----- ----- ------x 1 000 - ----- ----- --------x 1000 , in care

Eq₁ x p₁ Eq₁ x p_o

I_p= influenta modificarii preturilor asupra nivelului cheltuielilor de productie la 1 000 lei productie marfa ;

q₁;q_o= cantitatea din perioada de plan , respectiv din perioada de baza;

p₁;p_o= pretul unitar din perioada de plan , respectiv din perioada de baza;

c₁;c_o= costul unitar al produsului din perioada de plan , respectiv din perioada de baza;

Toate aceste influente se pot calcula operand si cu datele privind productia , costurile unitare si preturile unitare corespunzatoare cifrei de afaceri.

IV.4.2 Planificarea reducerii costurilor de producTie pentru producTia marfa comparabila

Pentru reducerea sistematica a costurilor de productie este necesar sa se acorde o deosebita atentie reducerii costurilor pentru productia marfa comparabila. Prin productia marfa comparabila se intelege acea productie care a mai fost fabricata in anii anteriori sau care prezinta caracteristici asemanatoare cu produse fabricate anterior. Anumite modificari mici aduse produselor fabricate sub raport constructiv sau al retetei , care nu afecteaza produsul in fond si nu necesita schimbarea standardului , cum sunt cele referitoare la inlocuirea unor piese , folosirea unor materii prime si materiale etc. , nu schimba caracterul de produse comparabile.

Pentru stabilirea reducerii costurilor de productie marfa comparabila se poate folosi tabelul urmator :

Diferenta in procente (= sau -) se calculeaza folosind urmatoarele formule (col 9x100 ) col7 sau (col 100x100 )col7.

Prin planul de reducere a costului de productie la productia marfa comparabila se stabilesc urmatorii indicatorii de baza :

economia (sau majorarea ) la costul complet pe fiecare fel de produs;

economia (sau majorarea) pe total productie marfa comparabila;

reducerea (sau majorarea) procentuala a costului complet pe fiecare produs;

reducerea (sau majorarea) procentuala a costului complet al productiei marfa comparabila fata de perioada procentuala.

Pentru calculul acestor indicatori se pot folosi urmatoarele relatii de calcul:

Ep = q₁c_o-q₁c₁

Et = aq₁c_o- aq₁c₁

Ep

1. Rpp = ----- ----- ------- x 100

aq₁c_o

Et

2. Rpt = ----- ----- ------- x 100

aq₁c_o

aq₁c_o- aq₁c₀Et

Rpt = ----- ----- ----- ----- ------- x 100 , in care :

aq₁c_o

Ep,Et= economia (sau majorarea)pe produs, respective pe total ,din reducerea costului de productie;

Rpp,Rpt= reducerea planificata procentuala pe unitatea de produs si respectiv pe total productie marfa comparabila din reducerea costului complet;

q1,c1 c0=au semnificatiile aratate anterior.

In mod asemanator se pot calcula acesti indicatori pentru productia comparabila si in cadrul cifrei de afaceri ,operand cu produsele, cantitatile si costurile unitare corespunzatoare cifrei de afaceri.

In vederea dimensionarii indicatorilor si a reducerii costului de productie pentru productia de marfa comparabila este necesar sa fie facuta o analiza adancita a structurii costului complet, pe articole de calculatie fiecarui produs care intra in productie marfa comparabila, pentru a putea prevede masuri adecvate de reducere. Pentru a se putea actiona in mod eficient se recomanda elaborarea in prealabil a unui program de masuri tehnico-organizatorice concrete, care prin aplicare, pe baza efectelor prevazute, sa aduca in mod direct la reducerea marimii diferitelor articole de calculatie fata de perioada de baza, asigurand pe aceasta cale reducerea costului complet, atat pe fiecare produs, cat si pe total productie marfa comparabila.

IV.5. CAI DE REDUCERE A COSTULUI DE PRODUCTTIE

O cerinta de prim ordin a cresterii eficientei activitatii intreprinderilor industriale o constituie reducerea continua a costurilor de productie .

Importanta deosebita a reducerii costurilor de productie rezulta in primul rand din faptul ca se asigura cresterea volumului de productie prin folosirea aceleiasi surse materiale cat si de munca.

De asemenea , reducerea costului de productie este importanta prin aceea ca sigura sporirea continua a acumularilor banesti ale intreprinderii, creandu-se pe aceasta cale conditiile necesare dezvoltarii continue a acestora.

Alt aspect al importantei reducerii costului de productie rezulta din faptul ca, in conditiile in care costurile reprezinta un factor de seama in stabilirea preturilor de livrare a produselor asigurandu-se prin aceasta o crestere continua a nivelului de trai.

Cai de reducere a costurilor de productie

1. Reducerea cheltuielilor materiale -reprezinta o prima cale de reducere a costurilor de productie ,deosebit de importanta, indeosebi in acele ramuri in care ponderea cheltuielilor materiale este ridicata.

Pentru reducerea cheltuielilor materiale se pot folosi diferite cai ,din randul carora cele mai importante sunt

a) reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, apa si energie, etc.;

b) normarea stiintifica a cheltuielilor materiale;

c) folosirea unor tehnologii moderne care sa asigure reducerea consumurilor materiale;

d) reproiectarea produselor existente si modernizarea constructiva a acestora ,in vederea reducerii cheltuielilor materiale;

e) reducerea procentului rebuturilor si lichidarea pierderilor corespunzatoare;

f) aprovizionarea intreprinderilor cu materiale de dimensiuni corespunzatoare;

g) folosirea unor metode moderne de croire a materialelor;

h) folosirea metodei analizei valorii in proiectarea produselor;

i) reducerea in mod sistematic a cheltuielilor materiale cu caracter administrativ - gospodaresc;

j)        organizarea unei stricte evidente si a urmaririi consumului de materiale si a reducerii acestora;

k)      sporirea gradului de valorificarea materiilor prime ,extinderea fabricarii materialelor care necesita cheltuieli mai mici;

l)        utilizarea deseurilor , folosirea inlocuitorilor de materiale.

O atentie deosebita trebuie acordata in vederea reducerii

costurilor materiale si reducerii cheltuielilor legate de aprovizionarea

tehnico-materiala si de desfacere a productiei.

Determinarea influentei reducerii cheltuielilor materiale asupra reducerii costului pe fiecare produs se face pe fiecare fel de masura in parte folosindu-se urmatoarea formula:

Chm_o - Chm₁

Rpcm = ----- ----- ------------ x 100 x km , in care

Chm_o

Rpcm= reducerea procentuala a costului produsului ca urmarea a reducerii cheltuielilor pentru un anumit material;

Chm₀:Chm₁=cheltuieli corespunzatoare unui anumit fel de materie prima sau material, inainte si dupa aplicarea masurii produs;

km= coeficient care exprima ponderea cheltuielilor materiale considerat in costul produsului.

Daca ,de exemplu, prin aplicarea unei masuri tehnico-organizatorice, costul unui material pe un produs se reduce de la 800 la 700 lei, ponderea

cheltuielilor cu acest material in costul produsului fiind 0.5 , reducerea costului produsului ca urmare a aplicarii masurii se calculeaza astfel:

Rpcm=(800-700)/800 x 100 x 0.5=5 %

2.Cresterea productivitatii muncii

Aceasta crestere se poate realiza prin urmatoarele cai :

a)      introducerea progresului stiintific si tehnic;

b)      cresterea nivelului de calificare a fortei de munca ;

c)      perfectionarea organizarii si conducerii atat la microeconomic , cat si la nivel macroeconomic.

Prin aceasta crestere, in conditiile respectarii corelatiei potrivit careia ritmul de crestere a productivitatii muncii trebuie sa fie mai mare ca cel al retributiei medii , se reduc pe unitatea de produs costurile. Odata cu aceasta, pe baza productivitatii muncii are loc o sporire a volumului productiei , care are ca efect o reducere a cheltuielilor conventional-constante pe unitatea de produs.

Pentru a calcula influenta cresterii productivitatii muncii asupra

reducerii costurilor de productie, exprimata in procente , atunci cand se

determina ritmul de crestere a productivitatii muncii si a retributiei medii se

poate folosi urmatoarea relatie:

100 + r

Rpc_r = ( 1- ----- ----- ----------) x kr x 100 , in care

100 +Pm

Rpc_r = reducerea procentuala a costurilor de productie la productia marfa comparabila , pe seama reducerii cheltuielilor cu retributia , ca urmare a cresterii productivitatii muncii.

r = procentul de crestere a retributiei medii;

Pm = procentul de crestere a productivitatii muncii;

Kr = coeficient care exprima ponderea fondului de retribuire in costul de productie planificat.

O importanta deosebita trebuie acordata adoptarii unor astfel de masuri

care sa duca , in conditiile cresterii productivitatii muncii , la reducerea

cheltuielilor cu salariile . Din randul acestor masuri se pot aminti :

extinderea mecanizarii si automatizarii;

extinderea lucrarilor de mica mecanizare

reducerea personalului auxiliar si de servire;

perfectionarea pregatirii cadrelor;

organizarea mai buna a locurilor de munca;

utilizarea eficienta a fondului de timp.

In cazul in care ,prin aplicarea unor masuri se reduc cheltuielile cu

retribuirea directa pe unitatea de produs calculul reducerii procentuale a costului produsului ca urmare a acestuia se poate face folosind o relatie de calcul similara cu cea aratata pentru reducerea costului ca urmare a reducerii cheltuielilor materiale .

3. Imbunatatirea folosirii capacitatii de productie

Prin folosirea mai buna a capacitatii de productie creste volumul productiei ceea ce face sa scada pe unitatea de produs cheltuielile indirecte cu caracter conventional - constant.

Prin programul de masuri pentru asigurarea reducerii nivelului costurilor de productie trebuie sa se evidentieze distinct reducerea amortizarii la 1 000 lei productie marfa, reducerea cheltuielilor cu reparatiile capitale, prin prevederea lor la strictul necesar si scurtarea duratei de exercitiu precum si reducerea cheltuielilor cu intretinerea utilajelor ,prin efectuarea unei intretineri curente de buna calitate.

4. Rationalizarea cheltuielilor administrativ - gospodaresti

Acest lucru se poate realiza prin urmarirea incadrarii in normativele

elaborate pentru aceasta categorie de cheltuieli si reducerea in mod

sistematic a nivelului acestora prin aplicarea unui rever de economii , pana

jos la locul de munca.

5. Reducerea cheltuielilor neeconomicoase din randul carora pot fi :amenzile, penalitatile, locatiile etc., sau a cheltuielilor cu caracter neproductiv ,cum sunt cele pentru rebuturi.

Folosirea acestor cai de reducere trebuie sa se concretizeze in programe

de masuri a caror aplicare ,prin efectele rezultate sa duca in mod efectiv la

reducerea costurilor de productie.

Reducerea cheltuielilor poate fi conceputa si realizata numai acolo

unde exista rezerve in acest sens. Nivelul costurilor nu este un scop in sine ,

el trebuie privit in corelatie cu obiectivele realizarii scopului propus in cele

mai bune conditii. Fixarea nivelului normal al costurilor trebuie sa ia in

considerare costul cel mai scazut realizat de intreprindere in perioada

anterioara costul intreprinderii cu cea mai buna pozitie competitiva din acel

domeniu si preturile de vanzare ale bunului economic respectiv.

Acestea , in conditii normale determina agentul economic sa reduca

cheltuielile , fara sa influenteze negativ calitatea , ci dimpotriva sa asigure un

spor de utilitate in consum. Tendinta generala impusa de concurenta pe piata

este ca bunurile economice sa incorporeze in costurile lor cat mai putina

materie prima , munca de inalta calificare si sa fie obtinute cu cea mai

moderna tehnica.

In conditiile economiei de piata , costul este si limita inferioara pana la

care poate cobori pretul de vanzare al unui bun economic , fara sa puna in

pericol activitatea agentului economic.

CAPITOLUL V

ANALIZA, DIAGNOSTIC A REDUCERII COSTURILOR DE PRODUCTIE

Reducerea absoluta si relativa a costurilor de productie, de principiu , poate fi conceputa numai acolo unde exista rezerve in acest sens. Teoretic, in orice intreprindere exista asemenea rezerve , determinate de progresul continuu ala factorilor de productie , de aplicarea in practica a rezultatelor cercetarilor stiintifice. Punerea lor in valoare este conditionata de cunoasterea existentei acestora a dimensiunii lor si de actiune a factorului uman pentru materializarea masurilor stabilite.

Conducerea prin costuri , implica stabilirea unor costuri considerate normale, care constituie criteriul permanent de comparatie a comportamentului diferitelor categorii de cheltuieli.

Ce reprezinta costurile normale ?

Este greu de dat o definitie sau o modalitate de prestabilire. Teoria si practica mondiala considera ca fiind costuri normale :

standardele de cheltuieli stabilite pe baza tehnologiilor de fabricatie care asigura obtinerea produselor la parametrii proiectati;

nivelul cel mai scazut de cheltuieli inregistrate in ramura de activitate respective;

costurile care asigura un profit net anual echivalent dobanzii aferente capitalului propriu. In legatura cu aceasta problema, in literatura de specialitate se dau anumite marimi, ca de exemplu 12% din capitalul propriu.

Important este ca in fiecare intreprindere sa existe un program( plan) al costurilor care sa fie in permanenta adaptat conditiilor concrete ale momentului, constituind baza de raportare pentru realizarile fiecarei perioade.

In abordarea problematicii costurilor, a fiecarei categorii de cheltuieli, trebuie sa se porneasca de la functiile pe care acestea le au in buna functionare a firmei.Ca atare, a economisi nu intotdeauna inseamna a nu cheltui sau a nu consuma, ceea ce este foarte simplu , ce trebuie pusa problema si in sensul urmator: cat se pierde daca nu se cheltuie un leu (o mie de lei etc.) in plus.

Integrata in activitatea practica de conducere, tematica cheltuielilor de productie este o problema interna a fiecarei intreprinderi ,care trebuie sa fie circumscrisa intr-un cadru legislativ general vizand aspecte organizatorice ale evidentei, precum si niveluri normate ( reglementate) pentru unele categorii de cheltuieli. Asa, de exemplu, prin Legea contabilitatii nr 82/1991 si H.G 704/14.XII.1993, prin care s-a aprobat regulamentul de aplicare a legii, si planul contabil general, s-a prevazut clasa 9 Conturi de gestiune.

Asemene aspecte sunt elemente importante ale conducerii micro sau macroeconomice prin intermediul parghiilor economico-financiare.

In ceea ce priveste activitatea practica de analiza a cheltuielilor, aceasta trebuie sa fie prin excelenta o componenta majora a managementului intern al firmei care sa asigure realizarea unor costuri competitive.

Modalitatile de realizare si respectiv de organizare a muncii de analiza a problematicii abordate sunt diferite in raport de scop si subiectul care se realizeaza.

Cu toate acestea exista o metodologie de analiza a cheltuielilor, care ofera un cadru general posibil de abordat de catre utilizatori.

In sfera cheltuielilor societatii SC "Mobila Radauti " SA se include o serie de fenomene economice care sunt legate , in principal, de consumul si de utilizarea factorilor de productie;

natura;

munca;

capitalul.

Utilizarea acestor factori are un rol important in estimarea performantelor economico-financiare ale societatii.

Pentru analiza diagnostica a cheltuielilor in cadrul societatii am considerat ca este necesara abordarea acestora din doua puncte de vedere:

in primul rand raportarea acestora la o unitate valorica (1 000 lei productie marfa);

in al doilea rand luarea in considerare a principalilor indicatori ce dau dimensiunea costurilor de productie:

cheltuieli materiale;

cheltuieli administrativ-gospodaresti;

cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;

cheltuieli salariale;

cheltuieli neproductive.

Pentru o diagnosticare cat mai realista ,am parcurs urmatoarele etape:

1.Asigurarea informatiilor necesare diagnosticarii:

preluarea informatiilor contabile si a altor anexe informationale;

calculul indicatorilor necesari diagnosticarii;

grupari si regrupari de informatii in concordanta cu scopul diagnosticului.

2.Interpretarea si aprecierea indicatorilor si al altor calcule economice privind:

potentialul economico-financiar;

performantele utilizarii;

eficienta si echilibrele economico-financiare;

3.Sinteza informatiilor.

V..1 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE

Cheltuielile materiale detin o ponderea mai mare sau mai mica in functie de profilul de activitate al intreprinderii. Ele reprezinta expresia valorica a consumurilor de resurse materiale si a prestarilor de servicii de catre terti si se compun din:

materii prime ,materiale;

combustibil, energie, apa;

amortizare;

obiecte de inventar;

lucrari si servicii prestate de terti;

alte cheltuieli materiale;

In contabilitatea financiara ,aceste cheltuieli sunt evidentiate in conturile din clasa 6 -conturi de cheltuieli ,iar contabilitatea de gestiune in conturile da calculatie(ct.921-925).

Asa dupa cum s-a aratat in analiza cheltuielilor materiale ,distingem:

Analiza situatiei generale a cheltuielilor materiale

Ca prim aspect al analizei cheltuielilor materiale se are in vedere formare unei imagini de ansamblu asupra evolutiei acestora pe baza indicelui cheltuielilor materiale(ichm)totalizator si pe principalele componente ale ponderii lor in total costuri (gm) si a nivelului de 1 000 lei venituri din exploatare respectiv ,cifra de afaceri(Cm).

Datele necesare sunt redate in tabelul urmator:

Cercetarea datelor din acest tabel permite formularea unor concluzii si anume :

Cheltuieli materiale aferente exploatarii si respectiv cifrei de afaceri se inscriu intr-o evolutie crescatoare (atat in raport de realizarile anterioare cat si prevederi ), in care ritmul lor de crestere este inferior celui al veniturilor, fapt dovedit de indicele cheltuielilor la 1 000 venituri, care este < 100;

s-au diminuat cheltuielile materiale si respective veniturile aferente productiei stocate si imobilizate ( dar nu in proportia prevazuta ) fapt ce implica efectele unui asemenea fenomen, respectiv modificarea rezultatului exploatarii;

ponderea cheltuielilor materiale se circumscrie in limitele caracteristice domeniului in care activeaza societatea iar reducerea acesteia este sunt realizate , efectul sporirii celorlalte cheltuieli intr-o proportie mai mare.

Nota : Intr-o asemenea situatie in care prevederile nu se impun masuri de corectie ci , pe baza informatiei de stare se continua activitatea potrivit programului stabilit.

In ceea ce priveste structura pe principalele elemente componente , se are in vedere incadrarea acesteia in limitele specifice domeniului de activitate precum si exemplificarea abaterilor semnificative , iar in functie de situatia concreta se stabileste cadrul operational.

Modelele de analiza factoriala a cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale aferente exploatarii pot fi analizate ca nivel la 1 000 lei venituri (Cm) pe baza modelului :

a giCmi

Cm =----- ----- ---------- , unde

100

gi = structura veniturilor;

Cmi = cheltuielile materiale la 1 000 lei pe categorii de venituri , care reprezinta si factori directi de influenta.

Evidentierea modificarilor intervenite in structura veniturilor este necesara pentru aprecierea corecta a situatiilor , dat fiind modul de formare a veniturilor din productia stocata si imobilizata.

Metodologia de determinare a celor doua influente este similara cu cea prezenta in paragrafele anterioare.

Cheltuielile materiale la 1 000 lei cifra de afaceri (Cm) , care constituie partea preponderenta a veniturilor din exploatare , se analizeaza cu ajutorul modelului :

a q * cm

Cm =----- ----- ---------- x 1000 unde :

a qp

cm = cheltuieli materiale pe produse.

Pe aceasta baza pot fi construite si aplicate diferite sisteme factoriale. Astfel un prim sistem are in componenta ca factori directi :

structura productiei vandute (fabricate);

preturile medii de vanzare;

cheltuielile materiale pe unitate de produs.

In cadrul societatii SC "Mobila Radauti " SA cheltuielile materiale detin o pondere mare , urmare a specificului de activitate.

Analiza cheltuielilor materiale are rolul de a releva evolutia

( cresterea sau scaderea ) acestor cheltuieli urmarindu-se in special reducerea acestora , ca urmare a introducerii progresului tehnic materializat prin scaderea consumurilor specifice si in consecinta a cheltuielilor materiale.

Pentru calcularea ponderii cheltuielii materiale in cadrul cheltuielii totale ale societatii se are in vedere indicatorul " Cheltuieli materiale la 1 000 lei productie marfa " si respectiv 1 000 lei cifra de afaceri , folosind urmatoarele modele :

Cmp

Cm ^{( 1000)} = ---------- x 1000 , unde

Vp

Cm = cheltuieli materiale la 1 000 lei productie marfa sau 1 000 lei cifra de afaceri ;

Cmp = cheltuieli materiale de productie ;

Vp = valoarea productiei.

64 396 800

Pentru 2002 : Cm ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = ----- ----- --------x 1 000 = 641 ,21 :

100 430 000

Pentru 2003 : Cm ⁽¹⁰⁰⁰⁾ = ----- ----- --------x 1 000 = 600,57 :

139 200 000

Rezulta ca , cheltuielile materiale la 1 000 lei productie marfa au scazut de la 641,21 in 2002 la 600,57 in 2003, situatie determinata in mare masura de :

folosirea unor metode moderne de croire a materialelor care implicit a dus la reducerea deseurilor;

refolosirea deseurilor in fabricarea unor produse de uz gospodaresc;

introducerea in procesul de fabricatie a unor utilaje complexe care au redus aproape in totalitate rebuturile;

gasirea unor furnizori de materii prime din Radauti sau din apropiere.

Desi in anul 2003 cheltuielile materiale au scazut comparativ cu anul 2002 , totusi fata de nivelul prevazut de plan pentru 1 000 lei productie marfa (575 lei) , se observa o depasire a acestuia cu aprox. 4.3 %. Aceasta se explica prin faptul ca in luna martie , doua transporturi de materie prima au fost blocate de inzapeziri puternice aprox. 2 saptamani

ceea ce a determinat degradarea calitatii materii prime si implicit lucrari suplimentare de decapare.

V.2. ANALIZA CHELTUIELILOR ADMINISTRATIV - GOSPODARESTI

La societatea SC "Mobila Radauti " SA, sunt incluse in sfera cheltuielilor administrative-gospodaresti urmatoarele categorii esentiale :

sumele destinate revistelor, ziarelor de publicitate; cu scopul prezentarii de ansamblu al societatii;

cheltuieli de birotica;

cheltuieli pricinuite de deplasari in tara in strainatate, detasari, transferari.

Cheltuieli de materiale pentru intretinerea si curatenia cladirilor unde isi desfasoara activitatea personalul SC " Mobila Radauti " SA, precum si a altor mijloace fixe.

Cheltuieli cauzate de uzura, intretinerea si repararea obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata cu caracter administrativ-gospodaresc;

Cheltuieli cu materiale si piese de schimb pentru reperatii curente la cladiri si alte mijloace fixe;

Cheltuieli pentru incalzit, iluminat si forta motrice in scopul administrativ-gospodaresc.

Pentru calcularea ponderii cheltuielilor administrative-gospodaresti in totalul cheltuielilor efectuate la SC " Mobila Radauti " SA , raporteaza acestea la 1 000 lei productie marfa. Informatii necesare acestei ponderi se iau din urmatorul tabel :

Cag 7 445 880

Pentru 2002 : -------x 1 000 = ----- ----- --------x 1 000 = 74,14 :

Vp 100 430 000

Cag 10 022 400

Pentru 2003 : -------x 1 000 = ----- ----- --------x 1 000 = 72 :

Vp 139 200 000

Ponderea cheltuielilor administrative-gospodaresti raportat la 1000 lei productie marfa, a scazut fata de anul precedent. Totusi nivelul acestora se mentine la valoarea ridicata fata de prevederile plan datorita urmatoarelor:

Introducerea de retele de calculatoare a crescut considerabil sumele destinate materialelor consumabile pentru acestora;

Desfiintarea grupei administrative ( zidari, tamplari, sudori, instalator), a necesitat angajarea unor societati prin antrepriza in vederea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii cladiri, instalatii sanitare, canalizare etc.;

Cresterea imprevizibila a preturilor materialelor de birotica, sanitare, de intretinere si curatenie etc.;

V.3. ANALIZA CHELTUIELILOR CU INTRETINEREA SI FUNCTIONAREA UTILAJELOR

Aceasta categorie de cheltuieli este una foarte importanta pentru ca de calitatea utilajelor depinde in mare masura calitatea productiei obtinute.

Desi trebuie ca, materia prima de baza -cheresteaua sa aiba parametrii calificativi ridicati, pentru ca produsul final (mobila) sa fie de calitate trebuie ca procesul sa se desfasoare in bune conditii. Iar aceste conditii tehnice sunt dictate de modul de functionare si de modul cum sunt intretinute si pastrate sau imbunatatite utilajele ce contribuie la obtinerea produsului finit.

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor necesare la

SC " Mobila Radauti " SA sunt cauzate in principal de :

Revizii tehnice, reparatii curente si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport;

Reparatiile capitale la utilajele si mijloacele de transport cu forte proprii;

Amortizarea utilajelor si mijloacelor de transport;

Uzura, reparatia si intretinerea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala;

Energia, combustibilul si alte materiale pentru scopuri tehnologice.

Calcularea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor se face prin raportarea acestora la 1 000 lei productie marfa.

In tabelul urmator sunt prezentate datele necesare calcularii ponderii acestor cheltuieli in totalul cheltuielilor efectuate de SC "Mobila Radauti " SA .

Cfu

Pentru 2002 : -------x 1 000 = 102,19 :

Vp

Cfu

Pentru 2003 : -------x 1 000 = 105,12 :

Vp

Se observa cresterea ponderii cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor raportate la 1 000 lei productie marfa de la 102,19 lei in 2002, la 105,12 lei in 2003. Totusi aceasta valoare a cheltuielilor se mentine in cote rezonabile comparabila cu cea planificata pentru 2003.

Mentinerea utilajelor in parametrii de functionare optimi cu costuri cat mai reduse pentru reparatii si intretineri a fost posibila prin diminuarea numarului redecoratiilor capitale, dar folosind piese de schimb si accesorii mult mai performante.

De asemenea pentru reducerea sincopelor in procesul de productie si implicit in realizarea veniturilor, s-a renuntat la metoda reviziilor si reparatiilor generale, acestea facandu-se succesiv, in ordinea fluxului tehnologic, dupa ce au fost asigurate stocuri suplimentare pentru utilajele care urmau sa functioneze in continuare.

V.4. ANALIZA CHELTUIELILOR SALARIALE

Eficienta cheltuielilor salariale poate fi analizata cu ajutorul indicatorilor :

Cheltuieli salariale la 1 000 lei venituri din exploatare ;

Cheltuieli salariale la 1 000 lei cifra de afaceri ;

Cheltuieli salariale la 1 000 lei valoare adaugata;

In toate cele trei situatii, pot fi utilizate in analiza atatea modele de

corelatie cat si cele multiplicative. Astfel, in cazul cheltuielilor salariale la

1 000 lei venituri din exploatare (Cs) modelul de corelatie este :

Fs

Cs = --------- x 1000 , unde :

Ve

Fs = fondul de salarii ( inclusiv elementele aferente )

Deci modificarea cheltuielilor salariale fata de o baza de comparatie (Cs), se explica prin influenta :

Sumei veniturilor;

Fs_o Fs_o Cs_o

( ----- - ------- ) x 1000 sau ------- - Cs_o , unde :

Ve₁ Ve₀ Iv_e

Iv_e = indicele veniturilor

Sumei cheltuielilor salariale

Fs₁ Fs_o Cs_o

( ----- - ------- ) x 1000 sau Cs ₁ - -------,

Ve₁ Ve₀ Iv_e

Evident in modelul de corelatie suma veniturilor trebuie sa inregistreze

un ritm de crestere superior cheltuielilor salariale.

Ca model multiplicativ poate fi folosit urmatorul :

N Fs

Cs = ( ----- x ------- ) x 1000 , in care :

Ve N

N = numarul de salariati.

In consecinta D Cs , se explica prin influenta :

Numarul de salariati la I leu venituri ( forma inversa de exprimare a productiei muncii).

N₁ Fs₀

( ----- x ------- ) x 1000 - Cs₀

Ve ₁ N₀

Cheltuieli medii pe o persoana

N₁ Fs₀

Cs₁- ( ----- x ------- ) x 1000

Ve ₁ N ₀

Si acest model pune in evidenta corelatia dintre cresterea

productivitatii muncii si al salariului mediu, corelatie absolut necesara

pentru sporirea eficientei cheltuielilor salariale.

Ca si in cadrul altor societati, la SC " Mobila Radauti " SA cheltuielile salariale sunt considerate cheltuieli de interes general si reprezinta salariile personalului angajat.

Intr-o acceptiune mai larga, cheltuielile salariale sunt cele referitoare la remunerarea muncii ca factor de productie la care se adauga contributia pentru asigurari si protectie sociala.

La calcularea acestor cheltuieli se au in vedere urmatoarele :

Calificarea (calitatea factorului uman);

Spor de vechime;

Prime;

Compensatii.

Pentru calcularea cheltuielilor salariale in cadrul societatii, acestea sunt raportate la 1 000 lei productie marfa, folosindu-se urmatorul model:

Cs

--------x 1 000 , unde :

Vp

Cs = cheltuieli salariale;

Vp = valoarea productiei.

Concret in cadrul societatii SC " Mobila Radauti " SA . se tine cont si de numarul mediu de salariati si de timpul de munca, dupa modelul:

Cs Cs

-------x----- , unde :

Vp Ns

Ns = numarul mediu de salariati.

Cheltuielile salariale din perioada precedenta si cea curenta sunt prezentate in tabelul urmator :

Pentru anul 2002 :

Cs Cs 1 118 16 099 200

---- x ---- x 1 000 = ----- ----- ------x ----- ----- ----- 1 000 = 160,30

Vp Ns 100 430 000 1 118

Pentru anul 2003 :

Cs Cs 800 17 280 000

---- x ---- x 1 000 = ----- ----- ------x ----- ----- ---- 1 000 = 124,14:

Vp Ns 139 200 000 800

Din analiza efectuata rezulta urmatoarele concluzii :

dinamica veniturilor o devanseaza pe cea a salariilor;

reducerea numarului de salariati ca urmare a concedierilor influenteaza direct reducerea cheltuielilor salariale;

cresterea productiei si accelerarea procesului de inflatie a determinat cresterea salariului mediu;

reducerea numarului de salariati si o mai buna supraveghere a procesului de productie a dus la cresterea timpului efectiv de munca.

V.5. ANALIZA CHELTUIELILOR NEPRODUCTIVE

Aceste cheltuieli sunt iminente si nu pot fi prevazute decat in mica masura.

Astfel pot aparea pierderi din intreruperi din cauze interne sau externe, pierderi din casarea si declasarea mijloacelor circulante ale sectiei de productie, lipsuri la inventariere la mijloacele circulante din magaziile unitatii peste normele admise.

Calcularea cheltuielilor neproductive raportate la 1 000 lei productie marfa se face dupa datele din urmatorul tabel:

Pentru anul 2002 :

Cnp 3 521 700

---- x 1 000 = ----- ----- ------x 1 000 = 35,007;

Vp 100 430 000

Pentru anul 2003 :

Cnp 4 180 032

----- x 1 000 = ----- ----- ------x 1 000 = 30,03;

Vp 139 200 000

Se observa ca in anul 2003, comparativ cu anul 2002 cheltuielile neproductive la 1000 lei productie marfa au scazut.

Aceasta a fost posibila datorita achizitionarii unor utilaje fiabile la care riscul de defectiune este foarte mic.

De asemenea neasigurarea unui serviciu de paza eficient a facilitat sustrageri de componente auxiliare, accesorii.

O alta cauza a mentinerii la cote destul de ridicate a cheltuielilor neproductive este si executarea unor transporturi in gol, furnizorul de materii prime neavand asigurate calitatile necesare incarcarii la capacitate maxima a mijloacelor de transport. Au fost situatii cand datorita slabei organizari a transportului, mijloacele s-au intors fara incarcatura.

V.6. PUNCTE FORTE- PUNCTE SLABE

Din analiza activitatilor desfasurate la SC " Mobila Radauti " SA , constatam ca are :

Puncte forte :

pozitia de lider pe piata externa europeana;

echipa de conducere este ocupata din profesionisti atasati de societate care au capacitatea de a intelege noile conditii economice;

calitatea produselor se situeaza la nivelul marilor companii occidentale;

Puncte slabe :

q       Potentialul economic mediu spre mediocru e determinat de :

vulnerabilitatea la conjucturi nefavorabile de felul desfiintarii pietelor din cadrul C.A.E.R.;

unii clientii sunt prea putin cunoscuti si rau platnici;

calitatea deficitara rezultand din produse de calitatea a doua sau rebuturi;

lipsa comenzilor de masa pe perioade mari de timp (un an de zile);

costurile de intretinere sunt mari datorita uzurii ridicate;

intreruperile accidentale ale procesului de productie sunt numeroase datorate defectiunilor tehnice.

q       Managementul firmei este deficitar deoarece pe unele posturi cheie se afla persoane fara competenta necesara iar personalul administrativ este in numar mai mare decat necesarul;

q       O slaba comunicare (informare ) atat pe orizontala cat si pe verticala;

q       Presiunile sociale crescande au determinat insemnate cheltuieli de personal.

Dupa cum se poate observa paleta slabiciunilor societatii

SC " Mobila Radauti " SA , este destul de vasta iar principala consecinta este rentabilitatea scazuta ce se inregistreaza din 2000 incoace.

CAPITOLUL VI

EFICIENTA ECONOMICA A REDUCERII COSTURILOR DE PRODUCTIE

Din analiza diagnostica a societatii SC " Mobila Radauti " SA , a rezultat ca in general exista recuperare atat la nivelul conducerii societatii cat si in sectorul productiv pentru reducerea costurilor de productie, insa realizarile sunt mai putin spectaculoase.

Este necesar ca la nivelul societatii SC " Mobila Radauti " SA, sa fie identificate caile care pot duce la o reala reducere a costurilor de productie.

Aceste cai trebuie sa vizeze atat elaborarea unor strategii stiintifice pe termen lung de reducere a cheltuielilor, in care sa fie definite clar obiectivele, modalitatile de realizare a acestora si termenele de implinire precum si regandirea si reproiectarea intr-o forma radicala noua a activitatii societatii in vederea obtinerii de imbunatatiri majore in ceea ce priveste costurile, calitatea si viteza de reactie.

Reducerea costurilor de productie trebuie sa vizeze in principal urmatoarele cai :

Reducerea cheltuielilor materiale;

Cresterea productivitatii muncii;

Imbunatatirea folosirii capacitatii de productie;

Rationalizarea cheltuielilor administrative-gospodaresti.

Primordiala in activitatea societatii SC " Mobila Radauti " SA, poate fi considerata actiunea de lichidare a stocurilor. Aceasta se

poate realiza prin abordarea unui tip de strategie ofensiva, care sa se

caracterizeze prin patrunderea pe noi piete(inclusiv pe cele occidentale),

intensificarea actiunilor promotionale si imbunatatirea pozitiei detinute pe pietele actuale.

O alta directie in care trebuie actionat este aceea a extinderii

nomenclatorului de fabricatie folosind eficient deseurile si rebuturile implicand mai activ executantii in proiectarea de noi produse.

In vederea realizarii unui raport optim intre volumul de munca

pentru unele activitati ( supradimensionat ) si contributia lor la realizarea

obiectivelor se impune reducerea numarului de posturi ( de la 22 la 9 in

serviciul " asigurarea calitatii"), precum si a personalului TESA ( la

ultimele restructurari acesta a fost singurul sector neafectat).

Se impun deasemenea, masuri de retehnologizare prin achizitionarea de tehnologii ce duc la cresterea rentabilitatii deoarece societatea SC " Mobila Radauti " SA, dispune inca de utilaje vechi(anii '76-'80) care duc la :

Costuri de intretinere mari datorita uzurii ridicate;

Dese intreruperi accidentale ale procesului de productie.

Transformarile organizatorice sa vizeze modificari profunde in ceea ce priveste competenta si modul de a gandi al salariatilor. Eventualele restructurari de personal sa elimine in principal nonvalorile, iar pentru cei ramasi sa se instituie un sistem fiabil de perfectionare si promovare.

Cresterea eficientei si competitivitatii societatii SC " Mobila Radauti " SA, va avea loc daca la nivelul acesteia vor fi luate si urmatoarele masuri prezentate in tabelul de mai jos :

CAPITOLUL VII

CONCLUZII SI PROPUNERI

CONCLUZII

Desi societatea SC " Mobila Radauti " SA, a intampinat mari greutati in ceea ce priveste aprovizionarea, productia si valorificarea produselor a reusit sa se mentina in limitele normale ale rentabilitatii.

Au fost depuse eforturi deosebite pentru crearea unor conditii de munca la nivelul standardelor occidentale.

Inexistenta la nivelul societatii a unui serviciu special de cercetare- dezvoltare si slaba activitate a compartimentului de marketing a determinat neadaptarea productiei in conformitate cu principiul cerere si oferta, pierderea unor piete de desfacere si implicit scaderea cifrei de afaceri.

Ritmul de extindere a nomenclatorului de fabricatie atat prin introducerea in procesul de productie a noi produse, precum si de valorificare a deseurilor si a rebuturilor, este foarte lent (in medie cam un produs pe an ).

Se mentine inca un procent destul de ridicat la rebuturi ( 5%)

Si al productiei necomercializate datorate in principal tehnologiei invechite ( 20-30 ani) si respectiv lipsei unor parteneri seriosi de afacere.

De asemenea in cadrul societatii exista un oarecare dezechilibru intre nr. de salariati din unele sectoare si aportul acestora la realizarea productiei (personalul TESA, controlul calitatii productiei).

Mentinerea la un nivel ridicat a cheltuielilor de productie se datoreaza atat unor factori subiectivi (costul ridicat al materiilor prime, vechimea utilajelor etc.) cat si a unor factori obiectivi ( lipsa unui plan de cheltuieli de materiale pe termen mediu, desele sustrageri de materii prime si materiale finite, supradimensionarea cu personal a unor sectoare neproductive etc.).

Ridicarea barierelor vamale prevazute prin aderarea Romaniei la UE va constitui un handicap pentru firmele ce nu vor lua masuri menite a ridica standardul tehnic si economic la nivelul concurentei.

Patrunderea pe piata romaneasca a unor produse similare cu parametrii superiori cu preturi comparabile.

Cresterea agresivitatii concurentei, indeosebi in partea sectorului privat.

Instabilitatea economica a Romaniei.

Instabilitatea sistemului juridic, fiscal, manifestate prin frecvente schimbari ale reglementarilor.

Aparitia unor produse de substitutie a celor din Nomenclatorul oferit de SC Mobila Radauti S.A.

Posibilitatea implementarii de catre firme concurente a unui management performant.

Posibilitati sporite de acces la noi piete, datorita perspectivelor de aderare a Romaniei la UE.

Interesul scazut al potentialilor parteneri de afaceri in Romania datorita riscului de tara.

Existenta unor disponibilitati in perfectionarea pregatirii manageriale cu finantare externa.

Climat favorabil creat procesului de privatizare in ultimii ani.

Preconizarea unor masuri de relaxare fiscala.

Dezechilibrul existent intre ritmul de crestere a productivitatii muncii fata de cresterea salariilor.

PROPUNERI

Conceperea si desfasurarea unor mai ample activitati promotionale atat in tara cat si in strainatate in scopul evidentierii calitatii produselor si castigarii de noi piete de desfacere.

Programarea tuturor factorilor de raspundere pentru a participa la cursul de management, sesiuni de comunicari stiintifice, mese rotunde, colocvii etc., in scopul insusirii anumitor principii de management stiintific, cunoasterea actualilor si potentialilor concurenti, depistarii si contactarii de noi clienti .

Intrebuintarea cu preponderenta a calculatoarelor in domeniul proiectarii si supravegherii productiei.

Disponibilizarile de personal sa constituie o consecinta a dotarilor cu mijloace de productie performante si nu o masura de ordin administrativ.

Posibilitatea aparitiei unui investitor strategic care sa achizitioneze (creeze o capacitate de productie cu profil similar, astfel incat sa concureze puternic produsele S.C. MOBILA RADAUTI S.A).

Extinderea posibilitatilor de acces la surse de finantare in vederea retehnologizarii.

Existenta unei forte de munca cu pregatire profesionala ridicata posibil de absorbit, in costuri reduse.

Efectuarea unor modernizari manageriale de mica amploare, axate cu prioritate pe structura organizatorica.

Diversificarea accentuata a produselor, luand in considerare cerintele pietei interne.

Organizarea societatii pe centre de gestiune va permite intr-un viitor foarte apropiat o urmarire riguroasa a cheltuielilor, fapt ce va permite o crestere de ansamblu a activitatii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. BADEA F. Strategii economice ale intreprinderii industriale

2. BARBULESCU Managementul productiei industriale , vol . III

3. SOCOLESCU M Curs de managementul productiei

FEDIUC , PRICOP

4. NICOLESCU , O Management si eficienta, editura Nora, Buc.

VERBACIU , I 1994

5. THOMPSON , A. Strategic Management. Concepts and Cases,

STRICHLAND , A Fifth Edition, Homewood,

Boston ,1990