- Tehnician in activitati economice - Contabilitatea imobilizarilor corporale

 

Contabilitatea imobilizarilor corporale

Cuprins

Capitolul I. Contabilitatea activelor imobilizate

1.1. Structura activelor imobilizate

1.2. Organizarea evidentei operative si analitice a activelor imobilizate

1.3. Organizarea contabilitatii activelor imobilizate

1.4. Evaluarea activelor imobilizate

Capitolul II. Contabilitatea imobilizarilor corporale

2.1. Notiuni generale

2.2. Conturi utilizate

Capitolul III. Amortizarea imobilizarilor corporale

3.1.Notiune

3.2. Duratele normale de utilizare

3.3. Regimuri de amortizare

Capitolul IV. Operatii privind imobilizarile corporale

4.1. Contabilitatea operatiilor privind intrarea imobilizarilor corporale si reevaluarea

4.2. Contabilitatea operatiilor privind iesirea imobilizarilor corporale

Studiu de caz

Argumentul

Capitolul I. Contabilitatea activelor imobilizate

1.1.Structura activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt active detinute pe o perioada mai mare de un an, generatoare de beneficii economice viitoare.

Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxurile de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate.

In functie de natura lor, activele imobilizate pot fi : imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

a)     Imobilizarile necorporale sunt active identificabile, nemonetare si fara suport material, concretizate in cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie, programe informatice etc;

b)     Imobilizarile corporale sunt bunuri tangibile de folosinta indelungata, reprezentate de terenuri, constructii, instalatii, masini, utilaje, mobilier, aparatura birotica etc;

c)     Imobilizarile financiare sunt investitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute pe termen lung, precum si creante imobilizate, cum ar fi imprumuturile si garantiile acordate pe termen lung.

d)     O categorie distincta in cadrul activelor imobilizate o formeaza imobilizarile necorporale si corporale in curs de executie.

Datorita faptului ca activele imobilizate deservesc in mod durabil activitatea entitatii economice, acestea sufera in timp anumite deprecieri cauzate de uzura fizica sau morala, de factori economici, sociali, politici etc.La intocmirea bilantului trebuie sa se tina seama de aceste reduceri de valoare ale activelor imobilizate, efectuandu-se anumite corectii.In functie de natura deprecierilor, se mai numesc ajustari si se pot grupa astfel :

a.      Ajustari permanente, denumite amortizari ;

b.     Ajustari provizorii, denumite ajustari pentru depreciere .

1.2. Organizarea evidentei operative si analitice a activelor imobilizate

Organizarea rationala a evidentei operative si a contabilitatii analitice a activelor imobilizate trebuie sa fie conceputa astfel incat sa permita consemnarea completa si la timp a tuturor operatiunilor privind miscarea activelor imobilizate: intrari, deprecieri, iesiri, inchirieri etc. Documentele de evidenta utilizate depind atat de natura acestor operatiuni, cat si de categoria de active imobilizate la care se refera.

Documente privind intrarea in gestiune a activelor imobilizate

Documente privind iesirea din gestiune a activelor imobilizate

Contabilitatea analitica a activelor imobilizate, in special a imobilizarilor corporale, se organizeaza pe locuri de folosinta (sectii, ateliere, laboratoare etc), pe categorii de imobilizari si in cadrul acestora, pe obiecte de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte destinat sa indeplineasca in mod independent o functie distincta.

Documentele utilizate pentru contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale sunt: registrul numerelor de inventar si fisa mijlocului fix. Pentru miscarea mijloacelor fixe in interiorul entitatii se foloseste bonul de miscare a mijloacelor fixe.

1.3. Organizarea contabilitatii activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul clasei 2 'Conturi de imobilizari', care cuprinde urmatoarele grupe de conturi care tin evidenta activelor imobilizate :

20 'Imobilizari necorporale'

21 'Imobilizari corporale'

23 'Imobilizari in curs de executie si avansuri pentru imobilizari'

26 'Imobilizari financiare'.

Aceste grupe cuprind:

Conturi de activ, care:

Se debiteaza cu valoarea activelor imobilizate intrate.

Se crediteaza cu ocazia iesirii acestora din entitate.

Soldul debitor exprima activele imobilizate existente in entitate.

Face exceptie :

Contul 269 'Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare'

Este un cont de pasiv care:

Se crediteaza cu valoarea titlurilor imobilizate achizitionate pe credit.

Se debiteaza cu ocazia achitarii acestora.

Soldul creditor exprima imobilizarile financiare achizitionate si neplatite.

Conturile de amortizari

Au functia contabila de pasiv.

Se crediteaza cu amortizarea inclusa in cheltuieli.

Se debiteaza cu amortizarea aferenta activelor imobilizate iesite.

Soldul creditor exprima amortizarea aferenta activelor imobilizate existente.

Conturile de ajustari pentru deprecieri

Au functia contabila de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea ajustarilor constituite sau majorate.

Se debiteaza cu valoarea ajustarilor anulate sau diminuate.

Soldul creditor exprima valoarea ajustarilor existente la un moment dat.

1.4. Evaluarea activelor imobilizate

In functie de regulile generale de evaluare si de momentul evaluarii, activele imobilizate se evalueaza la urmatoarele valori: valoarea de intrare, de inventar, contabila neta, bilantiera, reziduala.

a)     Valoarea de intrare sau contabila

Se determina in functie de modul de dobandire , astfel:

imobilizarile procurate cu titlu oneros se evalueaza la cost de achizitie;

imobilizarile obtinute din productia proprie se evalueaza la cost de productie;

imobilizarile aduse ca aport la capitalul social se evalueaza la valoarea de aport;

imobilizarile primite gratuit se evalueaza la valoarea justa, care reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat in mod obiectiv.

b) Valoarea de inventar

Evaluarea activelor imobilizate la inventariere se face la valoarea actuala, denumita si valoarea de inventar, care este in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.

c) Valoarea contabila neta

Valoarea contabila neta sau valoarea ramasa se calculeaza prin deducerea din valoarea contabila a amortizarilor si ajustarilor constituite. Amortizarea reprezinta echivalentul valoric al deprecierii ireversibile, iar ajustarile, echivalentul valoric al deprecierilor sau pierderilor de valoare reversibile a imobilizarilor.

d) Valoarea bilantiera

La inchiderea exercitiului financiar se compara valoarea contabila sau contabila neta cu valoarea actuala stabilita cu ocazia inventarierii. In urma acestei comparatii rezulta doua situatii :

cand valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila neta se obtine un plus de valoare, care, potrivit principiului prudentei, nu se inregistreaza in contabilitate;

cand valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila neta se obtine un minus de valoare, care se inregistreaza in contabilitate astfel :

sub forma unei amortizari suplimentare, cand deprecierea este ireversibila;

prin ajustari pentru pierdere de valoare, cand deprecierea este reversibila.

e) Valoarea reziduala

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii. In cazul casarii, valoarea reziduala reprezinta diferenta dintre valoarea materialelor si pieselor recuperate si cheltuielile efectuate in vederea dezmembrarii.

Capitolul II. Contabilitatea imobilizarilor corporale

2.1. Notiuni generale

Imobilizarile corporale, denumite si imobilizari materiale sau active fixe tangibile , cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata, care indeplineste urmatoarele caracteristici :

Sunt utilizate in productia de bunuri , in prestarea de servicii, in activitati administrative sau sunt inchiriate tertilor;

Au durata normala de functionare mai mare de un an ;

In categoria imobilizarilor corporale se include: terenuri, amenajari de terenuri, constructii, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica, avansuri pentru investitii etc.

Sunt de asemenea considerate imobilizari corporale :

Investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune ;

Mijloacele fixe puse partial in functiune, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizari corporale;

Investitiile efectuate pentru descoperta;

Investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor cu modernizarea, realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijloacelor fixe.

Potrivit traditiei contabile romanesti, imobilizarile corporale, cu exceptia terenurilor si amenajarilor de terenuri, formau o subgrupa distincta numita 'mijloace fixe".Reglementarile contabile conforme cu directivele europene nu mai definesc in mod explicit aceasta notiune.

Activele incadrate in categoria mijloacelor fixe trebuie sa aiba valoarea de intrare mai mare decat limita prevazuta de lege (de la 01.07.2005 valoarea de intrare a mijloacelor fixe de minimum 1.500 lei)

Imobilizarile corporale in curs de executie sunt considerate o categorie distincta de active imobilizate.

Nu sunt considerate imobilizari corporale :

Componentele imobilizarilor corporale procurate cu ocazia reparatiilor, care au ca scop restabilirea parametrilor tehnici initiali ale acestora ;

Constructiile si instalatiile provizorii ;

Animalele tinere, animalele de ingrasat, pasarile si coloniile de albine ;

Padurile ;

Echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare ;

Sculele, instrumentele si dispozitivele folosite pentru fabricarea anumitor produse de serie sau pe baza unor comenzi ;

Conturile privind reparatiile imobilizarilor corporale trebuie recunoscute ca si cheltuielile de exploatare in perioada in care sunt efectuate.In schimb , costul lucrarilor de modernizare , care au ca scop cresterea performantelor tehnice initiale ale imobilizarilor corporale , se adauga la valoarea contabila a acestora.

2.2.Conturile utilizate

Conturile care reflecta existenta, miscarea si amortizarea imobilizarilor corporale sunt cuprinse in grupele: 21 "Imobilizari corporale", 28 "Amortizari privind imobilizarile" si 23 "Imobilizari in curs de executie si avansuri pentru imobilizari".

Dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale , iar dupa functia contabila sunt conturi de activ , care tin evidenta terenurilor si amenajarilor de terenuri ( investitii care au ca scop punerea in valoare a terenurilor , sisteme de irigatii , de desecari , racordari la sisteme de alimentare cu energie , imprejmuiri , drumuri de acces etc.)

In DEBIT se inregistreaza :

Valoarea terenurilor achizitionate (404) , aduse ca aport la capital (456) , primite gratuite (133), primite in regim de leasing financiar (167);

Costul amenajarilor de terenuri executate de catre terti (404) , executate pe cont propriu (231,722);

Valoarea cresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105) ;

Plusurile de inventar (134) .

In CREDIT se inregistreaza :

Valoarea terenurilor vandute (6583) , restituite asociatilor (456) ;

Valoarea amortizata a amenajarilor de terenuri scoase din evidenta (2811) ;

Valoarea neamortizata a amenajarilor de terenuri scoase din evidenta (6583) ;

Valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105) ;

Valoarea de aport a terenurilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale (261,263,265);

Diferenta dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea de aport (mai mica) a terenurilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale (1068).

Dupa continutul economic este un cont de imobilizari corporale , iar dupa functia contabila este un cont de activ , care tine evidenta existentei si miscarii constructiilor .

In DEBIT se inregistreaza :

Valoarea constructiilor achizitionate (404) , realizate din productie proprie (231,722), primite ca aport la capital (456) , primite gratuite (133) , primite in regim de leasing financiar (167) ;

Valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105,7588);

Valoarea amortizarii investitiilor efectuata de catre chiriasi la constructiile inchiriate si restituite proprietarului (2812).

In CREDIT se inregistreaza :

Valoarea amortizata a constructiilor scoase din evidenta (2812);

Valoarea neamortizata a constructiilor scoase din evidenta (6583);

Valoarea constructiilor restituite asociatilor (456) , cedate in regim de leasing financiar (2678), distruse de calamitati (671) ;

Valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105,6588);

Valoarea de aport a constructiilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati (261,263,265);

Diferenta dintre valoarea neamortizata (mai mare) si valoarea de aport (mai mica) a constructiilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale (1068).

Dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale , iar dupa functia contabila sunt conturi de activ , care tin evidenta instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor de reproductie si munca plantatiilor.

In DEBIT se inregistreaza :

Valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor achizitionate (404), realizate din productia proprie (231,722), primite ca aport la capital (456) , primite gratuit (133) , primite in regim de leasing financiar (167);

Valoarea cresterii rezultate din reevaluare (105,7588);

Valoarea amortizarii investitiilor efectuate de catre chiriasi la imobilizarile corporale inchiriate si restituite proprietarului (2813).

In CREDIT se inregistreaza :

Valoarea amortizata a instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor scoase din evidenta (2813);

Valoarea neamortizata a instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor scoase din evidenta (6583);

Valoarea instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor restituite asociatiilor (456) , cedate in regim de leasing financiar (2678), distruse de calamitati (671);

Valoarea descresterii rezultate din reevaluare (105,6588);

Valoarea de aport a instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati (261,263,265);

Diferenta dintre valoarea neamortizata (mai mare) si valoarea de aport (mai mare) a instalatiilor tehnice , mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale (1068);

Dupa continutul economic sunt conturi substractive sau rectificative ale valorii imobilizarilor corporale , iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv , care tin evidenta amortizarii imobilizarilor corporale .

In CREDIT se inregistreaza :

Amortizarea imobilizarilor corporale (6811);

Amortizarea investitiilor efectuata de catre chiriasi la imobilizarile corporale inchiriate si restituite proprietarului (212, 2131 la 2134, 214)

In DEBIT se inregistreaza :

Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale scoase din active (2112,212,2131 la 2134, 214);

Dupa continutul economic este un cont de imobilizari corporale , iar dupa functia contabila este un cont de activ , care tine evidenta imobilizarilor corporale in curs de executie .

In DEBIT se inregistreaza :

Valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie facturate de catre terti (404), executate de catre entitate (722) , primite ca aport social (456);

In CREDIT se inregistreaza :

Valoarea imobilizarilor corporale finalizate si receptionate (212, 2131 la 2134, 214) ;

Valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie cedate (6583) , retrase de catre asociati (456), distruse de calamitati (671);

Dupa continutul economic este un cont de imobilizari corporale , iar dupa functia contabila este un cont de activ , care tine evidenta avansurilor acordate pentru imobilizari corporale.

In DEBIT se inregistreaza :

Valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale (5121, 5124, 5311, 5314);

In CREDIT se inregistreaza :

Valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale, decontate (404) ;

Alte conturi specifice, utilizate pentru inregistrarea imobilizarilor corporale : 6583 - "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital", 6811 - "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" , 7583 - "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital" , 8031 - "Imobilizari corporale luate cu chirie".

Capitolul III. Amortizarea imobilizarilor corporale

3.1.Notiune

Imobilizarile corporale isi pierd treptat o parte din valoarea lor de intrebuintare ca urmare a folosirii lor , a actiunii agentilor naturali , a progresului tehnic. Aceasta depreciere fizica si valorica se numeste uzura. In functie de cauzele care o produc uzura poate fi :

Uzura fizica - generata de functionarea tehnica si mecanica , precum si de influenta factorilor naturali ;

Uzura morala - reprezinta procesul de invechire tehnologica, cauzat de evolutia rapida a tehnicii , de aparitia a noi masini cu performante mai ridicate.

Expresia valorica a uzurii care se include in mod esalonat in cheltuieli se numeste amortizare . Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza , pe baza unui plan de amortizare, din luna urmatoare punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare .

Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre proprietarul acestora .

Amortizarea cheltuielilor de investitii efectuate la mijloacele fixe concesionate , inchiriate , luate in locatie de gestiune se calculeaza de catre cel care a efectuat investitia , pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare , dupa caz.

Nu se supun amortizarii : terenurile, lacurile, baltile si iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii; tablourile si operele de arta, bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; casele de odihna proprii; locuintele de protocol; navele, aeronavele, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor; orice alt mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii (Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 24, alin. 4 )

In cazul imobilizarilor corporale achizitionate, care au durata normala de utilizare expirata, valoarea de intrare (costul de achizitie) se va recupera pe o durata stabilita de catre o comisie tehnica .

3.2.Duratele normale de utilizare

Duratele normale de utilzare corespund, in principiu, cu duratele economice de utilizare, in cadrul carora veniturile obtinute din utilizarea imobilizarilor corporale sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru functionare, intretinere si reparare. De aceea , durata normala de utilizare depinde si de mediul in care imobilizarile corporale sunt exploatate si care poate fi normal, usor coroziv, puternic coroziv .

Duratele normale de utilizare se afla in "Catalogul privind duratele normale de functionare si clasificarea mijloacelor fixe". Imobilizarile corporale cuprinse in Catalog sunt clasificate in grupe, subgrupe , clase, subclase si familii . Catalogul cuprinde urmatoarele date necesare identificarii si stabilirii duratelor de utilizare a imobilizarilor corporale (mijloacelor fixe

o     Codul de clasificare ;

o     Denumirea grupei, subgrupei, clasei, subclasei si familiei imobilizarilor corporale ;

o     Limita minima si maxima a duratei normale de functionare (de utilizare), in ani.

In cazul mijloacelor fixe achizitionate , cu durata normala de utilizare neconsumata, pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in functiune, durata de utilizare ramasa), recuperarea valorii de intrare se face pe durata normala de functionare ramasa.

In cazul mijloacelor fixe achizitionate, cu durata normala de functionare expirata sau pentru care nu se cunosc datele de identificare, durata normala de functionare se stabileste de catre o comisie tehnica sau un expert tehnic independent.

Pentru perioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizarii aferente acesteia se face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora sau se diminueaza capitalurile proprii la data scoaterii din functiune.

3.3. Regimuri de amortizare

Entitatile economice isi amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare: liniara, degresiva, accelerata.

o     Amortizarea liniara se realizeaza prin includerea in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu duratele de utilizare ale imobilizarilor corporale.Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a imobilizarilor corporale.

o     Amortizarea degresiva presupune o amortizare mai accentuata a imobilizarilor corporale in primii ani de la punerea in functiune . Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din coeficientii urmatori :

daca durata normala de utilizare a imobilizarilor corporale este cuprinsa intre 2 si 5 ani, inclusiv;

daca durata normala de utilizare este cuprinsa intre 5 si 10 ani, inclusiv;

- daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani .

Regimul de amortizare degresiva se poate aplica in 2 variante :

Amortizarea degresiva fara influenta uzurii morale (AD1)

In primul an de functionare amortizarea se calculeaza aplicand cota de amortizare degresiva la valoarea contabila a activului.

Amortizarea anuala pentru anii urmatori se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare degresive la valoarea contabila neta (ramasa) pana in anul in care amortizarea anuala degresiva este egala sau mai mica cu/ decat amortizarea anuala calculata prin raportul dintre valoarea ramasa si numarul de ani de utilizare ramasi.

Incepand cu anul respectiv si pana la expirarea duratei de utilizare, se trece la amortizarea liniara prin calcularea amortizarii anuale raportand valoarea ramasa la numarul de ani de functionare ramasi.

Amortizarea degresiva cu influenta uzurii morale (AD2)

Aceasta varianta permite amortizarea valorii contabile a imobilizarilor corporale intr-o perioada mai mica decat durata normala de utilizare, diferenta reprezentand influenta uzurii morale.

Aplicarea acestei variante de amortizare presupune determinarea urmatoarelor elemente :

Durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculata in functie de cota de amortizare degresiva (DUR). DUR se obtine prin raportarea numarului 100 la cota de amortizare degresiva.

Durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (DUI). DUI se calculeaza ca diferenta intre durata normala de utilizare conform Catalogului (DN) si DUR .

Durata de utilizare aferenta uzurii morale pentru care nu se mai calculeaza amortizare (DUM)- se calculeaza prin diferenta dintre DN si DUI .

o      Amortizarea accelerata consta in includerea in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari in cota de 50% din valoarea de intrare .

Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate dupa sistemul liniar, prin divizarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi .

<<<EXEMPLE>>> privind Amortizarea imobilizarilor corporale

1. Se intocmeste planul de amortizare liniara, degresiva (AD1) si accelerata pentru un autoturism achizitionat 15.12.200N cu pretul de 6.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani .

Planul de amortizare liniara :

Planul de amortizare degresiva (AD1) :

Planul de amortizare accelerata :

Capitolul IV. Operatii privind imobilizarile corporale

4.1.Contabilitatea operatiilor privind intrarea imobilizarilor corporale si reevaluarea

Imobilizarile corporale pot intra in intreprindere prin aport in natura la capitalul social, achizitionare de la furnizori interni si/sau externi, construire in antrepriza sau regie proprie, transfer de produse finite obtinute din productia proprie, obtinerea cu titlu gratuit, plus la inventar, subventionare etc.

In raport de fiecare modalitate de intrare, valoarea de intrare poate lua urmatoarele forme :

bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii;

bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea justa;

bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achizitie;

bunurile produse in unitate, la cost de productie.

Intrarea prin aport in natura

Asociatii sau actionarii pot contribui la constituirea sau majorarea capitalului social pe calea aportului in natura pentru maxim 40% din valoarea aportului. Bunurile aportate sunt evaluate la valoarea de aport, inregistrandu-se in contabilitate pe baza documentelor de constituire a societatii sau de majorare a vietii societatii.Valoarea de aport are la baza dosarul de evaluare intocmit de specialistii evaluatori.

Exemplu: La infiintarea societatii comerciale ALFA SA se emit 10.000 de actiuni cu o valoare nominala unitara de 12 lei. Pentru 30% din actiuni aportul este adus sub forma unui sediu in care societatea isi va desfasura activitatea.

a) Emiterea actiunilor:

120.000 lei 456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital social nevarsat 120.000 lei

privind capitalul

b)       Primirea aportului in natura:

36.000 lei 212 Constructii = 456 Decontari cu asociatii 36.000 lei

privind capitalul

c)       Transferul capitalului social din nevarsat in varsat, odata cu primirea aportului:

36.000 lei 1011 Capital social nevarsat = 1012 Capital social varsat 36.000 lei
4.2. Contabilitatea operatiilor privind iesirea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale pot iesi din societate prin: casare, vanzare, lipsuri constatate la inventar, cedari cu titlu gratuit, schimb de active, leasing, alte cauze de forta majora.

In general, la iesire, imobilizarile corporale se evalueaza la valoarea de intrare.

Iesire prin casare

Iesirea imobilizarilor corporale prin casare constituie o cale de iesire complexa cuprinzand operatii privind demolarea, demontarea sau dezmembrarea imobilizarilor corporale, valorificarea ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate, scaderea din gestiunea unitatii a acestor active corporale.

Exemplu: O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 200.000 lei-valoarea de intrare. Societatea hotaraste casarea utilajului la sfarsitul duratei sale utile de viata economica.

200.000 lei 2813 Amortizarea = 2131 echipamente 200.000 lei

instalatiilor, mijloacelor tehnologice

de transport, animalelor si

plantatiilor

Iesirea prin vanzare

Iesirea imobilizarilor corporale prin vanzare se contabilizeaza similar operatiei de scoatere din functiune privind scaderea din evidenta a imobilizarii vandute, tinand cont de valoarea inregistrare recuperata integralsau partial pe calea amortizarii. Iesirile prin vanzare genereaza si reflectarea operatiei de vanzare , cu pretul de vanzare si TVA inregistrate pe baza facturii.

Exemplu: O societate comerciala detine o cladire achizitionata cu 500.000 lei, amortizata pentru valoarea de 350.000 lei pe care o da spre vanzare la un pret de 230.000 lei, TVA 19%. Recuperarea in contabilitate a operatiei de vanzare si a scoaterii din gestiune se realizeaza astfel:

1. Vanzarea pe baza facturii:

273.700 lei 461 Debitori diversi = 7583 Venituri din vanzarea 230.000 lei

activelor si alte operatii de capital

4427 TVA colectata 43.700 lei

2. Scoaterea din gestiune:

350.000 lei 2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 500.000 lei

150.000 lei 6583 Cheltuieli privind activele

cedate si alte operatii de capital

Iesirea prin cedare cu titlu gratuit

Iesirea imobilizarilor corporale prin cedari cu titlu gratuit (donatii) determina numai inregistrarea scaderii din evidenta a imobilizarilor donate, operatiune ce rezulta din procesul verbal de predare-primire. Reflectarea in contabilitate se realizeaza diferit in raport de recuperarea integrala sau partiala a valorii de inregistrare a imobilizarii.

Exemplu: O societate comerciala cedeaza cu titlu gratuit o cladire recunoscuta in contabilitate la valoarea de 370.000 lei, amortizata pentru 270.000 lei. In momentul cedarii, cladirea este evaluata la o valoare justa de 140.000 lei.

1. Scoaterea din gestiune:

270.000 lei  2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 370.000 lei

100.000 lei 6583 Cheltuieli privind activele

cedate si alte operatii de capital

2. Recunoasterea cheltuielii generate de donatie:

140.000 lei 6582 Donatii si subventii = 7588 Alte venituri 140.000 lei

acordate din exploatare