FAPTELE SI VIATA LUI STEFAN CEL MARE IN "CRONICA MOLDO-GERMANA"

FAPTELE SI VIATA LUI STEFAN CEL MARE IN "CRONICA MOLDO-GERMANA"

Succesele militare ale lui Stefan cel Mare erau cunoscute in intreaga Europa, fie prin solii trimisi de marele voievod care se straduia sa realizeze un front impotriva primejdiei otomane, fie prin negustori si calatorii vremii care furnizau si ei pretioase stiri despre Moldova si despre viteazul ei conducator.

Faptele lui Stefan cel Mare erau de asemenea cunoscute si vor fi pastrate de-a lungul veacurilor, prin scrierile timpului-cronici si letopisete. De remarcat este faptul ca, inceputurile literaturii istorice romanesti coincid cu domnia lui Stefan cel Mare,

gasindu-si deplina implinire mai tarziu, prin scrierile marilor cronicari Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.

Redactate la curtea voievodului, cronicile domniei lui Stefan cel Mare (Letopisetul de la Bistrita, Letopisetul de la Putna) se bucurau de interes si in diferite tari ale Europei, fiind traduse sau preluate in limbi de circulatie europeana. Astfel, in culegerea de cronici ruse Voskresenskaia Lietopis se afla integrata si o Cronica moldo-rusa, in diferite biblioteci din Polonia se afla, in mai multe copii- manuscrise, o Cronica moldo-polona, cronici in care domnia lui Stefan cel Mare este pe larg prezentata.

Cea mai veche dintre aceste marturii externe, dedicate exclusiv domniei lui Stefan cel Mare, este insa Cronica moldo-germana si care se afla in prezent la Biblioteca de Stat din Munchen.

Cronica, scrisa in limba germana medievala, poarta titlul:Cronica scrisa pe scurt a lui Stefan din mila lui Dumnezeu, voievod al tarilor Moldovei si Valahiei.

Dupa cum se mentioneaza chiar pe pagina de titlu, textul cronicii a fost terminat de scris in ziua de 28 aprilie 1502. Cronica contine potrivit practicii vremii, o insiruire cronologica a principalelor evenimente ale domniei lui Stefan cel Mare, din momentul urcarii pe tron , 1457 si pana in februarie 1499, cand domnitorul pune pe fuga o oaste turco-polona.

Cronica consemneaza o serie de fapte cunoscute si din alte izvoare interne dar si multe fapte ale domniei lui Stefan cel Mare care se gasesc numai in acest text. In acest sens putem mentiona: prinderea de catre unguri a lui Stefan dupa batalia de la Baia si eliberarea lui, amanunute noi asupra expeditiilor lui Stefan in Tara Romaneasca, asediul Cetatii Neamtului de catre Mahomed al II-lea si distrugerea celui mai mare tun turcesc, amanunte despre pretendentul la tronul Rusiei poloneze, sustinut de Stefan cel Mare, decimarea de catre moldoveni a turcilor ce trecusera in Polonia la 1499 si altele, cu detalii importante despre istoria organizarii militare a Moldovei in acea vreme.De aceea, Cronica moldo-germana constituie un izvor de prima mana pentru istoria romanilor din a doua jumatate a secolului al XV-lea.

Primul moment relatat de cronica este cel al preluarii puterii de catre Stefan cel Mare, in urma confruntarii de la Doljesti cu Petru Aron: "In anul cum se scrie de la nasterea lui Hristos 1457, in luna aprilie, in ziua 11, intr-o marti, in saptamana mare inaintea Pastilor, atunci a venit Stefan voievod, un fiu al lui Bogdan voievod, care a venit cu putere mica, cu munteni,cu tarile de jos ca la 6 mii de oameni. Si au venit asupra lui Aron voievodlanga Doljesti. Acolo au batut Stefan voievod pe Aron voievod, alungandu-l din tara si el insusi a ramas stapan cu putere" .

Cea mai mare pondere o au insa informatiile care reflecta eforturile domnitorului pentru apararea tarii, luptele pe care le-a purtat cu otomanii, ungurii si polonii.

Un prim aspect ar fi cel al conflictului cu ungurii pentru Chilia. In vara anului 1462, pentru a evita caderea cetatii sub turci "a venit Stefan voievod in fata Chiliei si nu a putut s-o dobandeasca, ci a fost impuscat de o bombarda la glezna stanga, apoi a plecat de la Chilia" . In 1465, folosindu-se de faptul ca Matei Corvin avea complicatii politice si militare in Europa Centrala "Stefan voievod a venit asupra Chiliei . si a lovit cu bombardele si a dat asalt toata ziua la poarta castelului si l-a cucerit cu mare lupta . si atunci s-au supus si cei din targ cu totul" .

In 1467, Matei Corvin se hotaraste sa-l pedepseasca pe Stefan si chiar sa-l inlocuiasca de la domnie, pe de o parte pentru sprijinul acordat rasculatilor din Transilvania nemultumiti de grelele sarcini fiscale, pe de alta parte pentru pierderea Chiliei. Referindu-se la acest moment,cronica precizeaza ca oastea maghiara a trecut in Moldova pe la Oituz, a ars targurile Trotus si Bacau, a pustiit Romanul si Targu Neamt si apoi s-a indreptat spre Baia, fosta capitala a Moldovei. Aici, "in ziua de 14 decembrie intr-o luni spre marti, in timpul noptii a navalit Stefan voievod cu oastea sa asupra ungurilor si a omorat foarte multi dintre dansii, a caror oase zac inca pana astazi si vor zace vesnic. Atunci a fost sagetat si craiul Mathias cu doua sageti pe care le-a purtat afara din tara" .

Aceste victorii n-au reprezentat insa, decat un preludiu al marilor campanii pe care le planuia viteazul domn, pentru apararea neatarnarii tarii sale. Era convins Stefan, ca dusmanul cel mai periculos al Moldovei, ca si al celorlalte tari romanesti, ramanea Imperiul Otoman- cea mai puternica forta militara din Europa acelui timp.Prin urmare, Stefan cel Mare nu putea incepe lupta antiotomana, inainte de a-si face aliati. In primul rand, a incercat sa atraga de partea sa cealalta tara romaneasca, Muntenia.

Eforturile lui Stefan cel Mare de inlocuire a lui Radu cel Frumos, care se afla sub influenta Portii, sunt pe larg mentionate in documentul analizat. Dupa ce in 1470, "in luna februarie , in ziua 27, a pornit Stefan voievod asupra Brailei, in Muntenia" , in 1471 "in luna martie , in ziua 7, intr-o joi, a patruns Stefan voievod in Muntenia si in aceeasi zi a avut loc o mare batalie cu Radul voievod pe un camp, langa un targ numit Socii" .

Pe 8 noiembrie 1473, Radu cel Frumos fu din nou infrant "langa o garla, care se cheama Potoc (este vorba de Cursul Apei langa Ramnic) si abea a scapat cu fuga, cu putina oaste la castel care se cheama Dambovita (cetatea Bucuresti) . Stefan va asedia cetatea, silind-l pe Radu cel Frumos sa fuga si instaland ca domn pe Laiota Basarab:

"Si atunci a asezat Stefan voievod pe Basaraba voievod ca domn in Muntenia , peste tara" .

Desi laconice, relatarile contureaza un portret sugestiv al domnitorului, ca un om de actiune, hotarat, care nu da inapoi in fata primejdiei. Multe informatii sunt relevante pentru dimensiunile europene ale politicii lui Stefan cel Mare.Astfel, pentru anul 1474,"luna lui februarie" ni se relateaza ocuparea cetatii Caffa (fortareata genoveza din Crimeea) de catre otomani.Acestia au jefuit bogata asezare "incarcand 32 de corabii mari cu prada si cu comori mari si in ultima corabie 12 feciori de oraseni".In largul marii, genovezii au reusit sa scape de turcii care-i insoteau si "sa duca toate corabiile la Chilia". Aici "veni Stefan voievod cu oastea lui, cu 400 de care si luara toate averile cu tineri cu tot si le dusera la Suceava", veste ce a ajuns in Italia, la Genova si Venetia, ai caror locuitori "au fost foarte bucurosi de aceasta".Domnul Moldovei i-a eliberat pe toti cei ce fusesera luati in robie, ingaduindu-le sa se intoarca in patria lor."Multi dintre dansii-precizeaza cronica- au ramas in Suceava, care si astazi ar mai fi pe acolo" .

Ca un veritabil suveran, domnitorul a refuzat toate insistentele sultanului de a-i fi inapoiate comorile si prizonierii. Procedand astfel, Stefan cel Mare punea , totodata, bazele viitoarelor sale aliante in lupta antiotomana, caci era de asteptat ca, la randul lor, puterile navale italiene sa-l sprijine pe voievod in rezistenta sa impotriva turcilor.

Conflictul cu Imperiul Otoman este amplu prezentat in Cronica moldo-germana. Astfel, se subliniaza biruinta lui Stefan cel Mare la Vaslui, in 1475, "in luna ianuarie , in ziua de 10, intr-o joi, . langa o apa care se cheama Barlad. Atunci i-a ajutat Dumnezeu de a invins iarasi pe turci cu totul, in numar ca la o suta de mii si 17 000 de oameni dintre munteni, care erau cu dansii, astfel ca turcul nu a aflat nici o scapare.Si i-au gonit inca 8 mile intregi pe un noroi greu" .

In anul urmator, la 26 iulie 1476, domnul Moldovei a infruntat puternica oaste a sultanului Mahomed al II-lea, la Valea Alba (Razboieni). Coplesit de numarul mare al turcilor, Stefan a fost nevoit sa se retraga din calea lor, dar cronica subliniaza faptul ca izbanda otomanilor nu a fost decisiva:"Si i-a ars cu totul aproape toata tara, dar nu i-a putut lua nici un castel.Imparatul a asediat un castel cu numele Neamtul.Atunci au tras din castel in tunul cel mare si au impuscat pe comandantul artileriei. Atunci imparatul s-a tras inapoi. Si atunci Stefan voievod avea iarasi o oaste in numar ca la 16 mii de oameni si se infatisa iarasi turcilor. Atunci au socotit turcii ca el a dobandit ajutor de la polonezi sau de la unguri si s-au intors acasa. Totusi, el le-a rupt multa oaste" .

Pentru a-si asigura granita sudica, Stefan cel Mare construieste pe malul stang al Dunarii, in anul 1479, cetatea Chilia Noua pentru care s-au folosit potrivit cronicii "8 sute de mesteri zidari si 17 mii de lucratori" .

Cu toate aceste eforturi, ramas fara sprijin , Stefan cel Mare nu poate face fata uriasei puteri otomane in plina expansiune in vremea lui Baiazid al II-lea, succesorul lui Mahomed al II-lea, asa incat, in 1484 pierde Chilia si Cetatea Alba, care potrivit scrisorii adresate Venetiei in 1478, "valoreaza cat intreaga Moldova". Referindu-se la acest eveniment, Cronica moldo-germana mentioneaza ca in anul 1484, "in luna iulie, in ziua 14, turcii au lovit si au dat asalt Chiliei si o luara. In aceeasi vreme, in luna august, in ziua 7, au luat turcii si Cetatea Alba si au dus cu ei populatia mai buna la Constantinopol" .

Framantat de ideea recuceririi celor doua cetati, iscusitul voievod a chibzuit ca, in noua situatie, cand Matei Corvin, regele Ungariei era angajat in razboi cu Austria, numai Cazimir al IV-lea, regele Poloniei l-ar fi putut ajuta. In acest scop, s-a decis sa mearga , in persoana, la Colomeea pentru a depune juramant de credinta, ceea ce s-a si intamplat. Intre timp, turcii din garnizoanele dunarene au navalit pana la Suceava, aducand cu ei pe un pretendent, Petru Hronot sau Hruet. Acestia vor fi urmariti de Stefan, cu oastea sa si un detasament de 3000 de poloni si invinsi la Catlabuga, langa Chilia.

Iata cum prezinta cronica analizata, acest moment :" 1485, in luna septembrie, in prima zi, s-a dus Stefan voievod la craiul Poloniei, la Colomeea si pe cand voievodul era la rege, au venit turcii cu Petru Hronoda . Si cand craiul l-a lasat , a poruncit fiului sau Albert sa porneasca cu ceva ostire in ajutorul lui . incat atunci inca multi turci au fost nimiciti la Catlabuga" .

O noua incursiune otomana pe Siret, care aducea cu ea pe acelasi Petru Hronot a fost intampinata de domn la Scheia unde dupa o lupta sangeroasa si grea, navalitorii au fost invinsi, iar Petru Hronot prins si decapitat. Referindu-se la acest moment, documentul mentioneaza: "1486. In luna martie, in ziua 6, intr-o luni, s-a ciocnit Stefan voievod cu Hronoda la Bulgari (n.n.numele slav al localitatii Scheia),la apa numita Siret . si Stefan voievod cazu de pe cal si zacu intre morti de dimineata pana la pranz. Atunci veni un boier calare, cu numele Purice, care recunoscu pe Stefan voievod. Atunci pleca voievodul calare de acolo si stranse oastea sa . si cu ceata lui au taiat capul lui Petru voievod . Astfel a ramas Stefan voievod stapan in tara cu ajutorul lui Dumnezeu" .

In legatura cu aceasta informatie, se impune o precizare si anume aceea a confirmarii unei traditii, consemnata de Ion Neculce , cu privire la rolul aprodului Purice, care in aceasta batalie, s-a dovedit de mare domnului Moldovei, dandu-i calul sau si ajutandu-l sa incalece.

Spre sfarsitul domniei, Stefan cel Mare trebuie sa faca fata planului polon de ocupare a Moldovei. Iata cum relateaza cronica, batalia de la Codrii Cosminului din 1497: "In ziua de 17 octombrie li s-a intamplat polonilor mare nenorocire, in Codrii Cosminului, incat regele Ioan Albert a scapat de acolo cu putina oaste, precum este stiut tuturor vecinilor" .

Ultimul episod al confruntarilor militare consemnat de document si cu care se incheie Cronica moldo-germana s-a petrecut la inceputul anului 1499 si relateaza victoria, pe Prut, impotriva unei armate otomane ce se intorcea din Polonia.

Desi putine, acest important izvor istoric ne ofera si o serie de informatii despre familia lui Stefan cel Mare. Astfel, aflam ca in anul 1463, "in luna iulie, in ziua 15, . au adus de la Kiev voievodului pe doamna lui, cu care a avut pe doamna din tara Moldovei" .Este vorba de casatoria voievodului cu Evdochia, fiica lui Simion Olecovici, cneazul Kievului si ca Elena, casatorita cu Ivan, fiul tarului Ivan al III-lea, era fiica Evdochiei de Kiev si a lui Stefan cel Mare.

O alta stire o mentioneaza pe cea de-a doua doamna a lui Stefan cel Mare, Maria de Mangop:" . au adus lui Stefan voievod pe doamna din Mangop, cu numele Maria, . si a avut doua fiice cu dansa" .Casatoria a avut loc in anul 1472.

Cronica mentioneaza pentru anul 1477 cea de-a treia casatorie a voievodului, de asta data cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos.

Multitudinea de amanunte din cronica, confirma faptul ca autorul era un bun cunoscator al evenimentelor petrecute in Moldova.

Cine a scris-o, cand si in ce imprejurari a ajuns ea in Germania? Iata cateva intrebari incitante atat pentru reconstituirea "biografiei" acestei importante scrieri medievale, cat si pentru refacerea unui tablou al relatiilor pe care Moldova le intretinea cu tarile europene ale epocii.

Pentru a le cunoaste mai indeaproape sunt necesare unele informatii privind descoperirea cronicii si opiniile exprimate de cei care au studiat-o. Cronica moldo-germana a fost identificata in 1911 de istoricul polon Olgierd Gorka, in fondul Bibliotecii de Stat din Munchen. Luandu-se dupa o insemnare care precede titlul, unii istorici sunt de parere ca este vorba de o copie efectuata la 28 aprilie 1502.Copia ar fi fost comandata de medicul si umanistul german Hartmann Schaedel, care a intalnit la vremea respectiva, la Nurnberg, o delegatie de moldoveni in cautarea unui medic pentru domnul lor.Delegatia purta cu sine, tradusa in limba germana, cronica de pe care Schaedel a facut probabil copia sa, destinata a intra intr-o istorie universala la care lucra. Documentul, unul dintre cele mai importante privind epoca lui Stefan cel Mare, redactat de un contemporan si de un apropiat al domnului, a fost publicat pentru prima data de Gorka , la Cracovia, in 1931. La noi, a fost publicat de Ion Irimia Chitimia, in Cronica lui Stefan cel Mare, Editura Scoalelor, in 1942 si in Cronicile slavo-romane din secolele XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, Editie revazuta si completata de P.P.Panaitescu, Editura Academiei,1959.